Cinema: Premii şi festivaluri

Pe pagina Premii în cinematografie sînt prezentate cîteva dintre evenimentele din lumea filmului.

1. Oscar şi Oscaruri

Academy Awards – Oscar
Marea Britanie: BAFTA Awards
Franţa: César
Italia: David di Donatello
Canada: Genie
Spania: Goya
India: Filmfare
The Golden Raspberries

2. Europenii

Festivalul de Film de la Cannes – Palme d’Or
Festivalul de Film de la Veneţia – Golden Lion
Festivalul Internaţional de Film de la Berlin – Golden Bear
FIPRESCI (Federation Internationale de la Presse Cinematographique): FIPRESCI Awards
European Film Academy: Felix
Festivalul Internaţional de Film de la Moscova: Golden St. George
Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary: Crystal Globe
Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian: Golden Seashell
Festivalul Internaţional de la Locarno: Golden Leopard
Festivalul de Film de la Pula: Big Golden Arena
Festivalul Filmului Tînăr din Europa de Est de la Cottbus: Grand Prize
Festivalul Internaţional de la Londra: Sutherland Trophy
Festivalul Internaţional de Film de la Valladolid: Golden Spike
Festivalul Filmului de la Thessalonik: Golden Alexander
Festivalul Internaţional de Scurtmetraje de la Clermont-Ferrand
Premiul L’Age d’or
Zilele filmului mut

3. Americanii

Globul de Aur
New York Film Critics Circle: NYFCC Awards
Los Angeles Film Critics Association: LAFCA Awards
Directors Guild of America
National Board of Review: NBR Award
National Society of Film Critics: NSFC Award
Independent Spirit Awards
American Film Institute (AFI)
Festivalul de film de la Sundance
Screen Actors Guild Awards
Festivalul Internaţional de la New York
Festivalul Internaţional de la Chicago: Gold Hugo
Annie Awards

4. Alte distincţii

Festivalul Internaţional de Film de la Toronto
Festivalul Internaţional de Film de la Sydney
Festivalul Internaţional de Film de la New Delhi
Festivalul Internaţional de Film de la Tokyo: Tokyo Grand Prix
Festivalul Internaţional de Film de la Hong Kong
Festivalul mondial al filmului de la Montreal

5. Festivalul Transilvania

2008: The Year in Culture – New York Magazine

http://nymag.com/arts/cultureawards/2008

filarmonic@ 51

Joi, 18 decembrie 2008, 19.00
Filarmonica din Oradea
Concert simfonic
Dirijor: Mihaela Cesa-Goje
Solist: Sebastian Tegzeşiu

În program:

P.I. Ceaikovski: Concert pentru vioară şi orchestră în Re major
C. Debussy: Preludiu la după-amiaza unui faun
L. Bernstein: Dansuri simfonice din West Side Story

Concert pentru vioară şi orchestră în Re major – Piotr Ilici Ceaikovski

Compus în 1878, Concertul pentru vioară şi orchestră a fost dedicat violonistului şi pedagogului de origine maghiară Leopold Auer, fondatorul şcolii violonistice ruse, care a refuzat iniţial interpretarea lui, considerînd unele dificultăţi tehnice de nerezolvat. În cele din din urmă, Concertul a fost interpretat de Adolf Brodski.

Preludiu la după-amiaza unui faun – Claude Debussy

“Prima capodoperă necontestată a lui Debussy este Preludiu la după-amiaza unui faun (1892-1894). Ca şi Mallarmé, inspiratorul său, Debussy se arată a fi un poet modern al muzicii, inventator al ritmicii, al sintaxei, al retoricii, al formei sale proprii. Neîncetatele fluctuaţii armonice (luate în considerare pe orizontală sau pe verticală), bogăţia ritmică, supleţea şi libertatea frazării instaurează dintr-o dată un nou ‘mod de a vorbi’ în muzică. Scriitura instrumentală este de un rafinament şi de o uşurinţă incomparabile. Cît despre formă, dacă la analiză putem distinge un plan tradiţional (expoziţie-dezvoltare-repriză-coda) foarte liber, în schimb la audiţie nu se percepe decît o continuitate în transformare constantă, în care reveriile apar ca evocări, ca amintiri modificate, nu ca reprize. ‘Ideea dă naştere formei’, scria Paul Dukas a doua zi după prima audiţie a lucrării, rezumînd astfel într-o frază una dintre caracteristicile fundamentale ale creaţiei debussiste.” (Dicţionar Larousse de mari muzicieni)

Leonard Bernstein (1918-1990)

“A fost primul american care a dirijat orchestra de la Scala din Milano (Medeea de Cherubini, cu Maria Callas, 1953). În Statele Unite, începînd din 1954, a fost animatorul unor cicluri de emisiuni de televiziune. După imensul succes al comediei sale muzicale West Side Story (1957), succes prelungit de un film [10 premii Oscar], a fost numit director muzical al Orchestrei filarmonice din New York (1958). A abandonat acest post în 1968, pentru a se consacra compoziţiei, emisiunilor lui de televiziune şi cursurilor de la Universitatea Harvard, continuîndu-şi cariera de dirijor pe plan internaţional.

Pianist talentat, dirijor impetuos, animator şi organizator, compozitor popular, Bernstein a fost unul dintre personajele aflate multe decenii în prim-planul vieţii muzicale americane şi chiar mondiale. În creaţia sa, care vizează deseori spectacularul şi ezită în faţa adevăratelor îndrăzneli, s-au succedat, ori mai degrabă s-au amestecat, influenţe ale lui Stravinski, Copland, Hindemithm, Mahler, influenţe de jazz, folclor, opera italiană, muzica pop. Într-un limbaj universal şi accesibil, a reuşit să trateze anumite teme importante, cum este cea a credinţei pierdute şi regăsite, sau cea a condiţiei umane. El a visat la noi forme de teatru muzical, dar tentativele lui, unele convingătoare, au rămas puţin artificiale.”

(Dicţionar Larousse de mari muzicieni)