De reţinut

“Învăţămîntul este un lucru admirabil, dar e bine să ne amintim din cînd în cînd că nimic din ceea ce merită să fie ştiut nu poate fi predat.” (Oscar Wilde)

“Ortodoxia a avut şi are ceva de-a face cu slaba putere de ripostă şi intervenţie a societăţii româneşti. Şi nu numai. Cert e că nici unul din statele est-europene de confesiune ortodoxă nu a terminat comunismul în picioare şi n-a început democraţia cu pas întins. Şi invers. Nici una din ţările est-europene care au reuşit să se desprindă convingător de comunism nu e ortodoxă.” (Traian Ungureanu, Idei în dialog, Nr. 2 (24), februarie 2008)

„Forţa unei naţiuni nu se măsoară în cifra populaţiei sale, ci în valoarea elitelor sale.” (Gustave Le Bon)

„O societate neinteresată de istorie este una care poate fi cu uşurinţă manipulată de ideologii.”

“Unul din cele mai mari semne ale maturităţii este să accepţi faptul că fiecare este ‘aşa-cum-este’!” (John Ortberg)

„Există o veche formulă care se învaţă încă de pe băncile liceului şi care ne arată că oamenii pot parcurge un proces de schimbare atunci cînd I+V+P>In. Altfel spus, schimbarea va avea loc atunci cînd insatisfacţia, plus viziunea, plus primul pas întreprins sînt mai mari decît inerţia.” (de pe o listă de discuţii)

„Cel mai mare lucru pe care-l poţi face pentru un prieten nu este să-i dai din bogăţiile tale, ci să i le scoţi la iveală pe cele care sînt ascunse în el însuşi.”

“Ideile bune nu sînt adoptate automat. Este nevoie de răbdare eroică să le pui în practică. (Amiralul Hyman Rickover)

“Prima responsabilitate a unui conducător este să definească realitatea.” (Max De Pree)

„Adevărata smerenie nu înseamnă să te apleci în jos pînă devii mai mic decît eşti în realitate, ci să stai în picioare şi să te măsori cu ceva şi mai înalt, care-ţi va arăta adevărata micime a înălţimii tale.” (Phillips Brooks)

“Deosebirea între sentiment şi sentimentalism este uşor de stabilit. Dacă, circulînd pe o stradă, eviţi să zdrobeşti un căţeluş, e vorba de sentiment. Dacă însă, răsucind volanul pentru a evita căţeluşul, omori nişte pietoni, e sentimentalism.” (Frank Herbert)

„Unii dintre voi aţi auzit probabil spunîndu-se că în ultimii patruzeci de ani am scris o mulţime de cărţi, şi că unele din acestea sînt foarte groase. Cu toate acestea, lăsaţi-mă să vă mărturisesc direct şi deschis şi chiar bucuros că cele patru cuvinte, ‘Harul meu este suficient’, spun mult mai mult ;i mai bine decît toată grămada de hîrtii cu care m-am înconjurat. Cînd cărţile mele vor fi demult depăşite şi uitate, atunci toate aceste cuvinte vor străluci încă în toată splendoarea lor eternă.” (Karl Barth)

“Noi nu mai trăim în democraţie, ci în mediacraţie. Mass-media creează şi menţine pentru noi o transă culturală la care noi aderăm inconştient.” (Alberto Villoldo)

“Nu împrumuta de la alţii răspunsuri la întrebări, pînă cînd întrebările nu se ivesc în tine însuţi.” (Lev Tolstoi)

“Nu există nici o cale de a deveni mai bun, dacă nu ai devenit în prealabil mai fericit.” (Horia-Roman Patapievici)

“Dintre toate lucrurile dificile din lume, cred că cel mai dificil este ca un pastor sau un alt lucrător bisericesc care a fost frînt să îşi mărturisească frîngerea şi relele pe care le-a făcut prin notele informative.” (Iosif Ţon)

„Am auzit cîndva despre o formulă cu efect garantat pentru prevenirea plictiselii. Formula este să ai: 1. Ceva de făcut. 2. Pe cineva de iubit. 3. Ceva de aşteptat.” (Elisabeth Elliot, Disciplina. Capitulare cu bucurie, Editura Scriptum, Oradea, 2007)

“A face documentar şi a iubi documentarul înseamnă şi a avea un alt gen de privire asupra realităţii înconjurătoare. O privire înţelegătoare şi iubitoare, căci un documentarist bun încearcă să-şi înţeleagă subiecţii, nu doar să-i pună în scenă, şi trebuie să-i privească cu pasiune, pentru a face din ei un subiect de film, nu doar un simplu document. În această privinţă mai avem însă multe de învăţat. Avem de învăţat, în primul rînd, buna practică a modestiei, care să-i facă pe realizatori să ţină minte faptul că cei din faţa camerei sînt importanţi, nu cei din spatele ei. Apoi, ar trebui să învăţăm să renunţăm cu toţii la ispita epidemică a hazului primar, la acea viziune care se bucură de ridicolul aparent al eroului – care a fost făcut erou doar pentru a ne amuza pe noi cu peripeţiile sale. Din acest punct de vedere, distratul pe socoteala celuilalt, ca într-o reclamă la Sprite, pare a fi încă reţeta supremă de rating. Prin contrast, ‘nevoia de documentar’ este astfel şi o nevoie de a ieşi din această parodiere groasă a realităţii: ne rîdem ce ne rîdem, dar există şi presimţirea că viaţa e în altă parte… Pentru a ajunge însă acolo, ar trebui să exersăm cu răbdare privirea înţelegătoare a bunului documentarist, care vede dincolo de evidenţe şi se bucură atunci cînd înţelege ceea ce vede.” (Vintilă Mihăilescu, „Un anumit gen de privire”, în Dilema veche, Nr. 195, 1-7 noiembrie 2007)

„Tragedia vieţii este că înaintăm prea repede în vîrstă şi devenim înţelepţi prea tîrziu…”

“De la o anumită vîrstă, dacă n-o înfrînezi, gloria se cheamă revanşă.” (comentariu pe un blog)

“M-am obisnuit cu faptul că, peste tot în lume, pocăinţa publică este cea mai inacceptabilă opţiune pentru politicianul modern.” (Alexander Soljeniţîn)

“Cu numai două decenii în urmă, cultura avea încă, precum orchestrele simfonice, autori, dirijori, interpreţi şi… public. De la intrarea noastră în era www, valoarea adăugată a ‘hard discului’ personal s-a relativizat, pierzîndu-şi finalmente distincţia şi preţul. Distanţa fecundă dintre creatori şi destinatarii creaţiei s-a redus la zero, fiind înlocuită prin devălmăşia unor vocalize cacofonice. Se uită însă un lucru capital. Personalităţile demne de acest nume nu-şi consacrau diferenţa pentru că acumulau mai multă informaţie decît oamenii obişnuiţi, ci pentru că posedau un instrumentar analitic, o grilă, un stoc inestimabil de discernămînt. Faptul că tot ce se afla depozitat în memoria culturală a lui Noica se poate accesa printr-o simplă căutare pe Google nu face din orice internaut o clonă de-a lui Noica. Nu ce ştii, ci cum înţelegi contează. Harul comprehensiunii, aptiotudinea hermeneutică, talentul expresivităţii, simţul măsurii juste şi sentimentul solidar al tragicului nu pot fi ‘clicate’.” (Teodor Baconsky, Dilema veche, Nr. 194, 25-31 octombrie 2007)

„Blogurile nu mai sînt o glumă. De la Convenţia de Sud care a dat ceva acte, ban-uri, încurajări etc. pro-blog, anti-blog etc. pînă la Papă toată lumea se bucură sau se teme de bloguri.” (Marius Cruceru)

“Nu te lăsa ademenit să contrazici. Înţelepţii cad în neştiinţă, cînd se ceartă cu cei neştiutori.” (Goethe)

„Sincer blogurile mai mult rău fac decît bine. De ce trebuie să vadă o lume întreagă toate mizeriile care ne ies ‘din gură’ folosind tastatura? După ce citeşti un subiect şi toate comentariile te apucă scîrba şi îţi strici ziua. Poate că ar trebui să mai învăţăm să şi tăcem.” (Iulian Dragomir, 20 octombrie 2007 – La Pătrăţosu)

„Factorii de decizie devin sensibili cînd văd că eşti susţinut de organizaţii internaţionale şi naţionale, de oameni cu putere financiară, de personalităţi culturale, presă, de grupuri şi mase de oameni care îşi aprecieză votul pe care îl au în mînă. Drumul spre democraţie nu este doar apanajul revoluţiilor ci şi acela al unui negoţ permanent de a împărţi puterea în aşa fel încît ea să nu cadă în mîinile unui singur grup.” (dintr-un mesaj pe o listă de discuţii, 20 octombrie 2007)

„Un creştinism cu monştri spirituali nu foloseşte nimănui.” (Emanuel Guralivu, pe o listă de discuţii, 19 octombrie 2007)

„Propun ca la institutele teologice mai cu seamă, dar şi în biserici, să se introducă un curs obligatoriu, de fapt un curs special de ‘Jurnalul Fericirii’ pentru asemenea vremuri totalitare. Şi care deja se întrevăd din nou…” (don quijote, 19 octombrie 2007 – La Pătrăţosu)

„Nu vreau să apăr pe Dumnezeu de aşa manieră încît fraţii mei să fie răniţi sau amuţiţi.” (Cătălin Lata, pe o listă de discuţii, 19 octombrie 2007)

“Pesimistul vede dificultatea în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitatea în fiecare dificultate. (Winston Churchill)

„Cel mai frumos lucru pe care îl putem trăi este misteriosul. El este izvorul a tot ceea ce înseamnă autenticitate în artă şi ştiinţă. Cel căruia îi este străină această trăire, cel care nu-şi mai poate lua răgazul să se minuneze, cuprins de o uimire înfricoşată, se poate socoti ca şi mort: căci e un orb.” (Albert Einstein)

“Cînd o persoană se află jos, în lumea aceasta, un gram de ajutor este mai bun decît un kilogram de predică.” (Lord Lytton)

“Cică la părintele Cleopa vine un tînăr preot şi-i zice: ‘Părinte, sfătuieşte-mă, că nu ştiu ce să mai fac! Am încercat toate cele, cu enoriaşii mei: le-am ţinut predici lungi şi predici scurte, am vorbit mai pe înţelesul tuturor sau mai elevat, am organizat activităţi pentru tineri, femei şi copii, am avut grijă de săraci. Cu toate acestea, credincioşii mi se împuţinează văzînd cu ochii. Ce să mă fac?’ ‘Fiule – îi răspunde părintele Cleopa – din cîte îmi dau seama, tu ai făcut destule. Poate c-ar fi timpul să-l mai laşi şi pe Dumnezeu să faca una-alta.” (Dilema veche, Nr.187, 6-12 septembrie 2007)

„Românii au sensibilitate, dar nu au rafinament.” (Horia Bernea)

„Există oameni cărora adevărul cel mai adevărat nu le stă bine: îi face antipatici. Preferi o aberaţie fermecătoare unui adevăr agasant. Îţi vine să spui: ‘Ai dreptate, nu zic, dar nu te prinde!’. Din păcate, adevărul are obiceiul de a fi agasant. Secretul înţelepciunii eficace: să atenueze această situaţie, să facă din adevăr o ispită.” (Andrei Pleşu, 3 mai 1971 – Dilema veche, Nr. 183, 9-15 august 2007)