Archive for aprilie 2011

Filme – 30 aprilie 2011

30 aprilie 2011

09.45 – Diminețile unui băiat cuminte
13.30 – Extemporal la dirigenție
13.45 – Șantaj
14.30 – Alice în Țara Minunilor
16.45 – Noiembrie, ultimul bal
20.30 – Lacrimi din soare
20.30 – Kill Bill: Volumul 2
22.30 – Bomba zilei
23.00 – Răscumpărarea
23.30 – Bătălia de la Alamo

Publicitate

Top Posts – 29 aprilie 2011

29 aprilie 2011

29 aprilie 2011, 10.45

Filme – 29 aprilie 2011

29 aprilie 2011

20.00 – Concertul
20.00 – Șantaj
22.20 – Culoarul morții
22.30 – Cîinii zăpezii
22.35 – Dincolo de pod
00.05 – Gran Torino

Anticariat Oradea: Intrări recente (28.04.2011)

29 aprilie 2011

Dostoievski – Frații Karamazov – 25 lei
Tolstoi – Război și pace – 30 lei
Byrnes – Secretul lui Iosif – 10 lei
McBain – Arginții lui Iuda – 13 lei
Păunescu – Totuși iubirea – 25 lei
Călinescu – Istoria literaturi române de la orgini până în prezent – 100 lei
Drimba – Istoria culturii și civilizației (vol. 1) – 40 lei

Vezi: http://anticariatoradea.wordpress.com

Adevarul.ro reface votul de la „Românii au talent”

28 aprilie 2011

28 aprilie 2011, 09.10

www.adevarul.ro

Top Posts – 27 aprilie 2011

27 aprilie 2011

27 aprilie 2011, 09.20

Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale

26 aprilie 2011

Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale este celebrată din anul 2001, data de 26 aprilie fiind aleasă în legătură cu un alt eveniment din acest aspect social: în anul 1970, la această dată, intra în vigoare Convenţia internaţională asupra Proprietăţii Intelectuale.

Un articol dedicat Zilei Mondiale a Proprietății Intelectuale – pe blogul Politeia:

Agenda: Proprietatea intelectuală

Cernobîl

26 aprilie 2011

În 26 aprilie 1986, ora 01.23, cînd reactorul 4 de la Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl a explodat, a avut loc cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.

Bilanțul catastrofei stîrnește continuu controverse. Comitetul științific al ONU nu recunoaște decît 31 de morți în rîndul operatorilor și pompierilor supuși direct efectelor radiațiilor, în timp ce Greenpeace vorbește de cel puțin 100.000 de decese provocate în urma contaminării radioactive.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer.

În revista Lettre Internationale, ediţia română / vara 2003, a apărut un dialog Svetlana Aleksievici – Paul Virilio intitulat „De ce experienţa de la Cernobîl pune sub semnul întrebării imaginea noastră despre lume?”

Autoarea rusă a scris mai multe cărţi de reportaje despre catastrofa nucleară petrecută în 1986 la Cernobîl. În urma curajoaselor ei investigaţii la faţa locului, unde a luat un mare număr de interviuri supravieţuitorilor (între timp cei mai mulţi dintre aceştia au murit ca o consecinţă a iradierii), Svetlana Aleksievici s-a contaminat radioactiv ea însăşi şi se află azi într-o fază terminală a bolii. (N. red.)

Svetlana Aleksievici: “Accidentul de la Cernobîl a făcut ca oamenii să aibă îndoieli puternice în ceea ce priveşte natura şi cultura umană. Pentru că aveam impresia că spiritul nostru se îmbogăţeşte numai prin cunoaşterea răului. Răul era forma noastră de cunoaştere. Luase asemenea proporţii, încît am fost siliţi să ne depăşim propriile limite, şi totuşi nu eram în stare să-l cuprindem în totalitatea sa. Aici era vorba de o formă de autodistrugere a gîndirii, a culturii. Nu era vorba pur şi simplu de moartea fizică a oamenilor. Cel mai mult m-a surprins faptul că era vorba de autodistrugerea gîndirii. În timpul acelor zile m-a interesat foarte mult cultura iraţională a oamenilor. Conştiinţa se retrăsese, cultura se retrăsese. Şi subconştientul începea să lucreze. Oamenii se temeau de monştrii, spuneau poveşti despre copii cu cinci capete, despre păsări fără aripi şi fără cap. Şi aici oamenii încercau să-şi depăşească propriile limite. La vremea aceea am observat un lucru dintre cele mai interesante: ştiţi desigur că Belarusul a avut cel mai mult de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. Chiar şi în prezent Belarus este o ţară agrară aproape arhaică, unde ţăranii sînt una cu natura şi utilizează unelte simple: plug, topoare, lopeţi. Şi aceşti oameni atît de apropiaţi de natură au trecut cel mai bine peste accidentul de la Cernobîl. Cînd am vizitat satele din regiunea contaminată şi am discutat cu bărbaţi şi femei în vîrstă, reieşea că imaginea lor despre lume rămăsese intactă şi rezistase catastrofei. Din contră, cînd am vorbit cu mari fizicieni, politicieni şi funcţionari, aceştia păreau fie complet neputincioşi, fie se agăţau de cunoştinţele lor moştenite şi de modelul de acţiune preexistent. […]”

Paul Virilio: “Ceea ce s-a petrecut la Cernobîl a fost mai mult un accident al timpului decît al spaţiului. Accidentele precedente se raportau la spaţiu. «Titanicul» s-a scufundat în Atlantic. Un avion s-a prăbuşit pe o bază militară. Din contră, aici avem de-a face cu un accident care s-a petrecut în temporalitate. Catastrofa de la Cernobîl este unică pentru că ea afectează timpul astronomic, timpul generaţiilor, al secolelor şi mileniilor. […]”

Paul Virilio: “Avem de fapt de-a face cu trei accidente, cu un triptic de accidente: un accident al substanţei (explozia din reactor), un accident al cunoaşterii (accidentul depăşeşte într-o măsură considerabilă cunoştinţele fizicienilor atomişti) şi, în sfîrşit, un accident al conştiinţei – adică nu există o capacitate formată de înţelegere a acestui accident care depăşeşte conştiinţa. Sînt trei accidente într-unul singur, ca la Matrioşti, păpuşile ruseşti ascunse una într-alta.”

Svetlana Aleksievici: “În Suedia oamenii spun adesea: noi interzicem existenţa tuturor centralelor nucleare pe teritoriul nostru şi deci sîntem în siguranţă. Dar această lume sigură astăzi nu mai există. Poţi să stai într-o cafenea şi să-ţi savurezi băutura, în timp ce în alt loc, la celălalt capăt al lumii, s-a şi produs o explozie care ne face pe toţi să murim lent, fără măcar să bănuim că sîntem pe punctul de a muri. Am intrat într-o epocă a răului care nu dă explicaţii, care nu se justifică, care nu cunoaşte legi. Am intrat într-o lume lipsită de transparenţă.”

Gunoi – 25 aprilie 2011

25 aprilie 2011

Numeroase muște roiesc în zona gunoiului, într-o zonă intens locuită, cu un mic magazin alimentar la parterul unui bloc, în apropierea unei brutării și nu departe de o frizerie…

Filme – 25 aprilie 2011

25 aprilie 2011

10.00 – Marșul soldățeilor de plumb
10.10 – Maria Mirabela
10.30 – Uite cine vorbește
11.00 – Justițiarul din Kansas
11.30 – Mexicanul
12.25 – Uite cine cu cine vorbește
12.50 – Viață pentru muzică
13.10 – Concertul
15.00 – Contele de Monte Cristo
16.40 – Apollo 13
16.45 – Divorț din dragoste
19.20 – Avatar
20.30 – Kill Bill: Volumul 1
21.10 – Asterix la Jocurile Olimpice
22.00 – Academia de poliție
23.00 – Prețul libertății

Top Posts – 25 aprilie 2011

25 aprilie 2011

25 aprilie 2011, 09.00

No comment: Marea evadare

25 aprilie 2011

În noaptea de duminică spre luni, din închisoarea din Kandahar (Afganistan) au evadat 476 de deținuți (politici) din cei 1.000, care au săpat un tunel lung de cîteva sute de metri. Talibanii și-au asumat responsabilitatea pentru eliberarea lor.

www.hotnews.ro

24 aprilie – Genocidul armean din 1915

24 aprilie 2011

Genocidul armean, cunoscut odată ca Holocaustul armenilor sau Masacrul armenilor (în limba armeană Metz Yeghern, “Marele Rău”) se referă la doua evenimente distincte dar care au legătură între ele: primul este campania condusă de Sultanul Abdul-Hamid II între anii 1894-1896, și a doua este deportarea și eliminarea armenilor de către guvernul Junilor turci între anii 1915-1916. Termenul genocid e asociat celui de-al doilea episod, care este comemorat de către armeni la 24 aprilie.

1. În 1890 în Imperiul Otoman existau în jur de 2 milioane de armeni, majoritatea creștini orientali sau catolici. Sultanul Abdul Hamid II, preocupat de activismul armean dar și de dezvoltarea economică pe care acest popor începea să o cunoască, decide punerea în mișcare a unui pogrom cu ocazia căruia sunt uciși 200.000 de armeni începând cu anul 1895.Totul se petrece sub ochi puterilor europene care, cum vor face și mai târziu, nu reușesc să ia nici o inițiativă în a apăra popoarele asuprite.

2. În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în Genocidul armean. Mulți au fost forțați să își părăsească casele și să pornească într-un „marș al morții” prin deșerturile Siriei fără hrană, fiind escortați de soldați turci care au „închis ochii” la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alții au fost omorâți în propriile case sau înecați în Eufrat si Marea Neagră. Guvernul turc refuză si astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre drept genocid cu toate că însuși termenul de genocid a fost introdus de polonezul de origine ebraica Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor și Armenilor în prima jumătate a secolului XX. Autoritățile turce continuă negarea deceselor și investesc milioane de dolari anual pentru a susține această istorie alternativă, declarând că decesele au fost provocate de războiul civil împreună cu bolile și foametea, ambele părți suferind pierderi de vieți. Numărul de armeni omorâți este estimat la circa 1.500.000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie. Armenii împreună cu mai multe alte țări cer recunoașterea oficială a evenimentelor drept genocid, dar există de asemenea numeroase țări aflate sub presiunea directă a Turciei pentru a nu caracteriza masacrul armean ca genocid.

Wikipedia

Gunoiul… duminical (9)

24 aprilie 2011

Postări cu subiect asemănător:

Gunoiul… duminical
Gunoiul… duminical (2)
Gunoiul… duminical (3)
Gunoiul… duminical (4)
Gunoiul… duminical (5)
Gunoiul… duminical (6)
Gunoiul… duminical (7)
Gunoiul… duminical (8)

Filme – 24 aprilie 2011

23 aprilie 2011

09.45 – Ilustrate cu flori de cîmp
11.00 – În căutarea tărîmului de nicăieri
13.25 – La ceai cu Mussolini
14.00 – Dl. Deeds, moștenitor fără voie
16.00 – Funny Girl
17.00 – Detectiv de voie de nevoie
18.55 – Siguranța națională
20.10 – Asterix și Obelix contra lui Cezar
20.30 – Cronicile din Narnia: Leul, vrăjitoarea și dulapul
20.30 – Mic dejun la Tiffany
21.30 – O femeie pe cinste
22.15 – Soluții extreme
22.30 – Casa Rusia
00.20 – Splendoare în iarbă

Top Posts – 23 aprilie 2011

23 aprilie 2011

23 aprilie 2011, 19.00

Bloguri orădene în ZeList și BlogRank (22.04.2011)

23 aprilie 2011

Top ZeList cuprinde 63.069 bloguri româneşti.

7 bloguri în Top 500

108. mariuscruceru.ro
165. oradeanul.com
274. romaniaevanghelica.wordpress.com
359. te.stiu.info
363. patratosu.wordpress.com
443. bucatareselevesele.blogspot.com
465. rotundu.wordpress.com

Lista cu 411 de bloguri orădene prezente în Top ZeList se găseşte pe pagina Oradea în Top ZeList.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (joi).

Top BlogRank cuprinde 4.703 de bloguri românești.

42. mariuscruceru.ro
62. romaniaevanghelica.wordpress.com
114. adamaica.wordpress.com
144. rotundu.wordpress.com
147. camix.wordpress.com
158. oradeanul.com
175. oradeaevanghelica.wordpress.com
242. academianae.wordpress.com
246. throughlifelightandlens.blogspot.com
262. mirceapricajan.wordpress.com

Lista cu 59 de bloguri orădene prezente în Top BlogRank se găseşte pe pagina Oradea în Top BlogRank.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (vineri).

Lista cu 600 bloguri orădene: Oradea – 600 bloguri

Filme – 23 aprilie 2011

23 aprilie 2011

12.10 – Miss Daisy și șoferul ei
12.30 – Petru și Pavel
13.15 – Prin cenușa imperiului
13.20 – Edward Mâini-de-Foarfece
13.30 – Liceenii
14.15 – Magnolii de oțel
16.00 – Bilele spațiale
17.00 – Faleze de nisip
20.00 – Casablanca
20.00 – Babel
20.30 – Cleopatra (I)
20.45 – Unde vei fi poimîine?
21.45 – Gladiatorul (I)
22.20 – Quo Vadis?
22.30 – Trandafirul roșu din Cairo
23.00 – Viața Sfântului Francisc de Assisi
23.30 – În căutarea tărîmului de nicăieri
00.00 – La nord, prin nord-veste
00.15 – Gladiatorul (II)
00.15 – Cleopatra (II)

Vezi: Thymos Blog – Filme 23 aprilie 2011

Ziua Pămîntului

22 aprilie 2011

Ziua Pămîntului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson, în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată față de mediu. În primul an a fost celebrată de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. După 2 decenii, în anul 1990, a fost celebrată de peste 200 milioane de oameni din 141 de țări.

Wikipedia

Filme – 22 aprilie 2011

22 aprilie 2011

16.45 – Harry Potter și Prințul Semipur
18.40 – Singur acasă 2
18.50 – Pentru cîțiva dolari în plus
20.00 – Secretul lui Nemesis
20.30 – Regele Arthur
21.00 – Monty Pythone: Înțelesul vieții
21.30 – Contact
22.00 – Comisarul Henry
22.20 – Maria Magdalena
22.40 – Taras Bulba
23.40 – Binecuvîntată fii, închisoare
23.55 – Sperientoarea
00.20 – Parfum de cedru

21.30 – Kanal D
Contact
Film SF, SUA, 1997
Regia: Robert Zemeckis
Cu:
Jodie Foster – nom. Globul de Aur

“Ca discipol al lui Steven Spielberg, Robert Zemeckis s-a simţit, se pare, dator, cu o ‘întîlnire de gradul trei’. Ecranizare a romanului, devenit best-seller, al lui Carl Sagan, şi dedicat memoriei savantului dedat plăcerilor beletristicii, filmul ‘Contact’ reia tema, veche de-acum, încercînd o nouă variaţiune. Şi reuşeşte chiar mai mult decît atît: o schimbare de perspectivă şi de limbaj. Miza emoţionalităţii din filmul lui Spielberg este dublată prin conceptualizarea poveştii: spre deosebire de maestru, Zemeckis trece de la retorica sentimentelor la retorica principiilor. Mai exact spus (căci ‘trecerea’ nu e, din fericire, desăvîrşită), îi dă celei dintîi osatura celei din urmă. Discursul cinematografic devine complex şi seducător: paradoxul ştiinţific dezghioacă nelinişti filosofico-religioase, descrierea evenimentului inserează accente etice, sociale şi politice. Şi, surprinzător, accelerarea bătăilor inimii se produce în contextul unei demonstraţii inteligente cu privire la punctul de contact dintre experienţa ştiinţifică şi cea religioasă. Căci întîlnirea civilizaţiilor se dovedeşte, se vrea, a fi (şi) un pretext pentru pledoaria reconectării cu noi înşine.” (Mihai Ignat) (Dilema, nr. 263)

“Deşi cu abilă surdină, critica social-moral-politică face din filmul lui Zemeckis o posibilă mărturie despre civilizaţia coruptă a anului 2000.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“În ciuda unui story naiv-didactic şi a legăturilor neverosimile între anumite acţiuni, filmul lui Zemeckis este – totuşi – cel mai incitant thriller SF de la Întîlniri de gradul III încoace… […] După ce s-a jucat în toate felurile cu tot soiul de extratereştri lipicioşi făcuţi din latex, Hollywoodul s-a încumetat, iată, la o poveste ‘adultă’ (inspirată de acel ‘vrăjitor din Orizont’ care a fost Carl Sagan) ce foloseşte SF-ul ca mijloc de a investiga spiritualitatea lumii de azi şi limitele cunoştinţelor noastre empirice. Cu o Jodie Foster de o sinceritate emoţionantă, în chip de contrapunct uman la ipotezele tehnologice, filmul atinge uneori acel grad de ‘suspans meditativ’ rareori de găsit printre producţiile recente.” (Alex. Leo Şerban) (Pro Cinema, nr. 29)

“Specializată în personaje voluntare, obstinate şi neînfricate, Jodie Foster are aici un rol ingrat şi greu de jucat pentru că trebuie să se arate emoţionată în faţa unor aparate, exaltată de nişte idei şi fascinată de fantome. […] E antipatică şi neconvingătoare.” (Cristina Corciovescu) (Pro Cinema, nr. 29)

Contact, bazat pe romanul omonim al lui Carl Sagan, e o tipică mostră de speculative fiction. Tot ce ţine de SF în acest film e contrar canonului hollywoodian. Astfel, extratereştii ostili (v. ID4, Atacul marţienilor sau Alien) sînt înlocuiţi aici de făpturi paşnice şi generoase. Prezenţa lor e doar virtuală, iniţial sub forma unui şir de biţi venind din spaţiu, iar în final proiecţie exterioară a psihicului eroinei (ca în Solaris). Impresionantelor, imaginarelor şi implauzibilelor nave spaţiale împănate cu luminiţe le iau locul monitoarele, un amurg în deşert, imensitatea dureros de reală a radiotelescopului din Arecibo. Unor conveniente convorbiri interspecii în engleză, Contact le contrapune, pe parcursul unei treimi de film, procesul laborios de descifrare a mesajului din Vega. Şi, în sfîrşit, măcar de data asta, efectele speciale servesc de minune povestea, încetînd să mai fie doar scop în sine.” (Cristian Lăzărescu) (Pro Cinema, nr. 29)

“Filme precum Contact mă ajută să explic de ce filme precum Ziua independenţei îmi provoacă insatisfacţie.” (Roger Ebert) (Roger Ebert’s Movie Yearbook 2000)