Alexander Baumgarten la Oradea: Ce este un lucru?

Publicitate

Postvalentiniene (11)

De dragoste

Alexandru Andrițoiu (1929-1996)

O, mai cu seamă seara te iubesc,
cînd lucrurile par nedeslușite,
cînd porțile se-nchid c-un ritm firesc
și iederea începe să palpite,

cînd arborii-s mai tainici și mai mari
și cînd se-aud fîntînile mai bine,
îmbucură-mă ! Fie să apari,
chiar de vei trece-n oră fără mine.

Arată-mi-te iarăși respirînd
ca apele de luna îmbiate.
Un strop de mări în ochi mi s-a răsfrînt,
căci mari și lacrimi sînt, la fel, sărate.

Adu-ți aminte de un biet dactil,
de un fragment fragil de poezie
pe care ți l-am strecurat, subtil,
pe un pătrat lunatic de hîrtie.

E seara dulce ca un elixir
și arborii par turnuri lungi de pace,
iar cerul, ca hladima de emir,
mai strălucește, vrînd să ne împace.

O, mai cu seamă seara te iubesc,
femeie, ce-ai rămas, în ani, departe.
Citesc și mă citești, și te citesc,
și-mi stai ca semnul de mătase-n carte.

Bloguri orădene în ZeList și BlogRank (25.02.2011)

Top ZeList cuprinde 61.089 bloguri româneşti.

96. mariuscruceru.ro
169. romaniaevanghelica.wordpress.com
200. patratosu.wordpress.com
229. oradeanul.com
327. lilisor.net
412. adamaica.wordpress.com
460. te.stiu.info
471. bucatareselevesele.blogspot.com
529. rotundu.wordpress.com
700. mirceapricajan.wordpress.com

Lista cu 410 de bloguri orădene prezente în Top ZeList se găseşte pe pagina Oradea în Top ZeList.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (joi).

Top BlogRank cuprinde 5.151 de bloguri românești.

50. mariuscruceru.ro
56. romaniaevanghelica.wordpress.com
114. rotundu.wordpress.com
134. adamaica.wordpress.com
142. oradeanul.com
195. academianae.wordpress.com
212. camix.wordpress.com
218. oradeaevanghelica.wordpress.com
230. mirceapricajan.wordpress.com
246. throughlifelightandlens.blogspot.com

Lista cu 66 de bloguri orădene prezente în Top BlogRank se găseşte pe pagina Oradea în Top BlogRank.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (vineri).

Concurs Orădeanul

Oradeanul.com propune un concurs pentru orădeni: Tu ce vezi când te uiti pe geam?

Rotundu s-a mutat de 1 an în blocul Plazza în capătul Nufărului. De pe balconul de la etajul 5 văd Liceul Penticostal Betel, dar și ce este în jur. Am făcut o droaie de poze, din care am pus cîteva în albume pe Facebook – Alin Cristea: Norii, Apus, Ceruri, Dumnezeu pictează.

Iată cîte o imagine din aceste albume (din perioada iulie-noiembrie 2010):

Top Posts – 25 februarie 2011

• Postvalentiniene (8)
• Trei versete din Biblie
• Filme – 24 februarie 2011
• Filme românești (14): Rochia albă de dantelă
• Filme (1001)
• Fenomenul Pitești (7)
• Vladimir Pustan şi Cireşarii la Oradea
• Cum se pun bannere pe blog
• Filme – 23 februarie 2011
• Postvalentiniene (9)
• Ennio Morricone: Gabriel’s Oboe
• Concurs Rotund – februarie 2011

25 februarie 2011, 11.10

Concert la Biserica Sfântul Ladislau

Duminică, 27 februarie 2011, ora 18.00

Intrarea liberă

Programul concertului:

1. Tinódi Lantos Sebestyén: Tisztisd meg Szived
2. Hal Hopson: Dona Nobis Pacem
3. Liszt Ferenc: Él a Krisztus
4. Liszt Ferenc: Din „Harmonies Poétiques et Rélegieuses”: Miserere, d’apres Palestrina
5. Bartolomeo Bernardi: Sonata pentru violoncel şi pian în sol minor (Sonata Facile) – Allemanda-Allegro şi Gavotta
6. Saverio Mercadante: Concert pentru flaut în mi minor – partea I. (Allegro Maestoso)
7. Giaccomo A.Perti: Sonata pentru violoncel şi pian în la minor (Sonata Facile) – Grave şi Gavotta
8. G.F.Haendel: Din Oratoriul „Messias” aria „How beautiful are the feet of them”
9. Marc Delmas: „Promenade” pentru clarinet şi pian
10. G.Verdi: Din Opera „Il Lombardi” aria lui Pagano: „E ancor silenzio/Ma quando un suon terribile”
11. Bartolomeo G.Laurenti: Sonata pentru violoncel şi pian în la minor (Sonata Facile) – Introduzione-Grave, Balletto- Allegro şi Minuetto-Allegro
12. Fr.Schubert: Standchen (serenadă)
13. Fr.Schubert-Liszt F.: Standchen (serenadă)
14. Waldemar von Baussnern: „Serenade” – părţile I şi II
15. Maróthy György: 42.Genfi Zsoltár
16. Rooth G.Fridrich: 27. Zsoltárparafrázis
17. Héthalmi Páth Károly: Jézus Csodás Kegyelme

www.oradeapress.ro

Discuția Andrei Pleșu – Adam Michnik de la Conferințele Ateneului va fi difuzată de TVR Cultural

Sîmbătă, 26 februarie 2011, ora 18.10 – TVR Cultural

economie.hotnews.ro

Vezi Michnik: Generalizarea anticomunistă e inacceptabilă.

Teodora Tonea la primul concert cu orchestră

Joi, 24 februarie 2011, Teodora Tonea a fost solista concertului simfonic al Filarmonicii, interpretînd Concertul pentru pian și orchestră în la minor de Edvard Grieg.

Teodora Tonea a absolvit Liceul de Artă din Oradea, fiind apoi acceptată la Academia Regală Scoţiană de Muzică şi Teatru din Glasgow. Între timp, a optat şi pentru o bursă Erasmus la Verona.

Postvalentiniene (10)

Poemul XX

Pablo Neruda (1904-1973)

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rînduri.

Pot scrie, de exemplu: „noaptea-i înstelată
şi stelele tremură albastre în depărtare”.

Vîntul nopţii se răsuceşte în văzduh şi cîntă.

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rînduri.
Am iubit-o, şi, cîteodată, şi ea m-a iubit.

Într-una din aceste nopţi am strîns-o în braţe.
Am sărutat-o la nesfîrşit sub cerul imens.

M-a iubit, şi, cîteodată, şi eu am iubit-o.
Cum aş fi putut să nu-i iubesc ochii ei mari?

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rînduri.
Cum să mă gîndesc că n-o mai am? Să simt că am pierdut-o?

Cum să ascult imensa noapte, mai imensă fără ea?
Şi rîndurile cad în suflet ca roua pe izlaz.

Ce mai contează că iubirea mea n-o mai poate păstra?
Noaptea-i înstelată, şi ea nu-i lîngă mine.

Asta-i tot. În depărtare cineva cîntă. În depărtare…
Cu pierderea ei nu mă pot împăca.

O caut cu privirea, dorind s-o aduc mai aproape.
Inima mea o caută, dar ea nu-i lîngă mine.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar cum am putut-o iubi…
Vocea-mi vrea să fie vîntul, să-i gîdile auzul.

A altuia. Va fi a altuia. Ca înaintea săruturilor mele.
Vocea ei, trupul ei de lumină. Ochii ei fără hotare.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar poate încă o iubesc.
Iubirea e atît de scurtă, şi-atît de lungă e uitarea.

Într-una din aceste nopţi am strîns-o în braţe,
şi sufletul nu mi-e împăcat cu pierderea ei.

Chiar de-i ultima zvîcnire pentru ea,
şi acestea ultimele rînduri.

Schimb De Cărți – Februarie 2011

Crema Cafe, str. Nicolae Jiga nr. 48 (aproape de Cafeneux), ora 15.00

lilisor.net

Filme – 26 februarie 2011

11.00 – TV 1000
Englezul care a urcat o colină, dar a coborît un munte / The Englishman Who Went up a Hill But Came Down A Mountain (1995), cu Hugh Grant
Doi cartografi englezi vizitează sătucul galez Ffynnon Garw, pentru a face măsurători la aşa numitul “primul munte galez”, dar constată că vestitul munte este doar un deluşor. Localnicii sunt foarte dezamăgiţi şi furioşi şi sunt hotărâţi să facă din dealul lor un adevărat munte. Pentru aceasta, ei trebuie, mai întâi, să-i împiedice pe cei doi englezi să părăsească regiunea.

Roger Ebert: „The Englishman Who Went Up a Hill But Came Down a Mountain is a movie with the same charms as Local Hero (in which Scottish townspeople conspired to outfox visiting Americans). That it is „true” adds only to the charm, and at the film’s end, when we see an actual stone set on the site at the time of the Ordnance Wars, that seems entirely appropriate. The people in this movie are so crazy they could only be real.”

12.30 – Movies 24
Ioana d’Arc (1999), cu Milla Jovovich
“Ioana d’Arc de Luc Besson nu este nici ilustrare uscată a manualului de istorie, nici operă de pură fantezie, ci o combinaţie incitantă de fapt şi imaginaţie. Talentul formidabil al lui Besson este de a ne fi restituit – cinematografic – acest adevăr elementar despre Istorie : ea este produs al Ficţiunii la fel de mult pe cît orice fantezie S.F. Pentru această întreprindere dificilă, el a beneficiat de un scenariu provocator (scris împreună cu Andrew Birkin) şi, nu în cele din urmă, de interpretarea tumultoasă a Millei Jovovich.” (Alex. Leo Şerban)

13.00 – PRO Cinema
Dragoste la zero grade (1964), cu Coca Andronescu, Iurie Darie
„Culegere de clișee infantile și fără haz (…) alături de numere muzicale scrise de George Grigore (între care șlagărul „Tu ești fotogenică…„) puse în cadru, de regizori, cu har și fantezie.” (Dicționar de filme românești, 2002)

13.00 – Prima
Incredibilele aventuri ale lui Marco Polo (1998), cu Don Diamont
Povestea lui Marco Polo, un tânăr veneţian, care călătoreşte prin Asia căutându-şi tatăl, în secolul 13. Împreună cu fratele lui mai mic, Marco dă nas în nas cu pericolul în timp ce călătorea împreună cu o caravană de cămile, se înfruntă cu tiranul Beelzebut şi încearcă să salveze o frumoasă prinţesă armeană.

14.00 – TVR Cultural
Vă place Brahms? / Aimez-vous Brahms? (1961), cu Ingrid Bergman, Anthony Perkins, Yves Montand
“În sprijinul unui rudiment de melodramă (după romanul lui Françoise Sagan), Litvak a chemat în ajutor livrescul replicilor, schimbate ca la tenis, cu aparenţa unei filosofii dezabuzate sau cu referiri programatice la Brahms, care asigură afectivitatea publicului. Dar personajele nu-s altceva decît fantoşe, trăind pe o singură lungime de undă: Philippe (Perkins), tînărul atît de simpatic (comercial de simpatic!) cu prisosul său de ironie şi inteligenţă, cu fantezia şi exuberanţa unui foc de artificii, părăseşte baroul de dragul iubitei, îşi înfruntă patronul, rămîne şomer! E atît de brav personajul, încît uiţi că ai de-a face cu un ratat căruia familia i-a cumpărat ocupaţia, cu un întreţinut căruia banii lui ‘maman’ îi acoperă nonconformismul boemei din baruri, cu un ‘şomer’ care-şi sărbătoreşte pierderea slujbei printr-un dineu la ‘Maxim’!” (Dicţionar universal de filme, 2002)

15.15. – Digi Film
Sherlock Holmes (2010), cu Ben Syder
„La bătrîneţe, Watson are în sfîrşit curajul de a povesti una dintre cele mai extraordinare aventuri ale sale. Alături de celebrul detectiv Sherlock Holmes el participase la anihilarea unui diabolic om de ştiinţă. Pornind pe urmele acestui periculos inventator, ei se confruntaseră cu o serie de monştrii, creaţii ale acestuia, care puneau în pericol atît viaţa londonezilor cît şi pe cea a reginei!” (www.port.ro)

18.50 – Cinemax
Candidatul din Manciuria / The Manchurian Candidate (1962), cu Frank Sinatra
„Controlul gîndurilor, asasinatul politic, conspiraţia multinaţională nu erau neapărat valută forte în 1962 (cînd paranoia Războiului Rece îmbobocise), dar o monedă de schimb excepţională, cînd filmul a fost relansat în 1987, (spre sfîrşit de Război Rece, cînd paranoia mirosea deja a stătut) şi o realitate deja neinteresantă în 2003, în remake-ul cu Denzel Washington.

Anii 50, războiul din Coreea. Sergentul Raymond Shaw (Lawrence Harvey) nu-şi iubeşte plutonul şi nici soldaţii nu sînt ataşaţi de el. În timpul unei patrule, întregul pluton este capturat de trupe coreene comuniste. Cîteva luni mai târziu, Shaw se întoarce în America, e primit ca un erou, mai toţi soldaţii aflaţi sub comanda lui se întrec în a declara că sergentul este salvatorul lor, cel mai curajos, mai cinstit şi mai iubitor om din cîţi există. Ceea ce pare a fi o mică neconcordanţă devine enigmă şi apoi un insuportabil adevăr pe care încearcă să-l aducă la lumină căpitanul Bennet Marco (Frank Sinatra), torturat de coşmaruri din război.” (www.port.ro)

Pauline Kael (1962): „It may be the most sophisticated political satire ever made in Hollywood.”

Rogert Ebert: „After being suppressed for a quarter of a century after its first run, after becoming a legend that never turned up on home video, John Frankenheimer’s 1962 masterpiece now re-emerges as one of the best and brightest of modern American films.”

20.00 – PRO Cinema
Poveste de dragoste (1994), cu Warren Beatty, Annette Benning
“Cu Warren Beatty şi Annette Bening în rolurile principale, ‘Poveste de dragoste’ este deja a treia versiune – filmul original a fost realizat în 1939 şi urmat de un remake în 1957 – dar povestea, departe de a se fi demodat, continuă să emoţioneze romanticii de pretutindeni.” (www.port.ro)

21.00 – TV 1000
Mulholland Drive (2001), cu Naomi Watts
“Film diabolic, în care Lynch îşi regăseşte registrul din Twin Peaks, liber de orice constrîngere logică. El se reîntoarce la obsesiile onirice care i-au adus renumele, împingînd experimentul mai departe, fără să plictisească ci intrigînd şi amuzînd.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

21.45 – Digi Film
Războiul lumilor (2005), cu Tom Cruise
„Războiul lumilor nu e în nici un caz o parabolă; e ceea ce pare. Dar e înnegurat, decis-morbid, obsedat de vulnerabilitate şi de neajutorare – un film făcut în vremuri interesante, faste pentru imaginaţia dezastrului.” (Andrei Gorzo) (Dilema veche, iulie 2005)

22.00 – TCM
Băieţi buni / GoodFellas – BAFTA, nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Thriller, SUA, 1990
Regia: Martin Scorsese – Leul de Argint la Veneţia, nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Cu:
Robert De Niro
Joe Pesci – Oscar şi nom. Globul de Aur pt. rol secundar

5 premii BAFTA
[6] nom. Oscar
[5] nom. Globul de Aur

“Singurul motiv care m-a determinat să fac încă un film despre crima organizată nu a fost dorinţa de a arăta ascensiunea şi prăbuşirea unui individ, ci de a descrie viaţa cotidiană a unei «familii» de criminali, dar din punctul de vedere al căpeteniilor.” (Martin Scorsese) (Cinema… un secol şi ceva, 2000)

“În mod paradoxal, lumea violentă şi amorală pe care o redă filmul este poate cea mai sumbră din opera lui Scorsese, şi totuşi atmosfera de suprafaţă este mai destinsă decît în orice film al lui Scorsese de la Alice nu mai locuieşte aici încoace. Regizorul ne propune o comedie neagră despre acceptarea violenţei şi a trădării de către un erou fără minte, ale cărui maniere cavalereşti şi apetituri primitive amintesc pe alocuri de Portocala mecanică a lui Kubrick.” (Jonathan Rosenbaum) (Cinema… un secol şi ceva, 2000)

22.30 – Antena 1
Armata celor 12 maimuțe (1995), cu Bruce Willis, Madeleine Stowe, Brad Pitt
“În 2035, omenirea îşi trăieşte ultimele clipe. Puţinii supravieţuitori ai unei epidemii virale de origine necunoscută îi proiectează în trecut pe ocnaşul Cole, pentru a descoperi cauzele catastrofei. Maşina timpului încurcă însă destinaţia şi cobaiul uman rătăceşte prin timp pînă întîlneşte o psihiatră care se avîntă alături de el împotriva unei organizaţii subversive ecologiste conduse de fiul psihopat al unui magnat industrial. În 1962, Chris Maker realiza La Jetée, despre lumea ruinată de un al treilea război mondial care îşi expediază emisari în trecut şi viitor, în căutare de ajutor. Marker folosea, în dezvoltarea subiectului său, doar planuri fixe. Inspirat de La Jetée, Gilliam reia motivul catapultării unui emisar din viitor, în trecutul-prezent, care să-i avertizeze pe contemporani de primejdiile ce pîndesc. Sindromul Cassandrei naşte monştri, ca acest film-labirint gen Caligari, în care nimeni nu mai poate conchide cine-i nebunul: psihiatrul sau pacientul, dar care explorează angoasele şi îndoielile existenţiale ale sfîrşitului de mileniu. Willis tund chilug, tumefiat, cu spune la gură, exhibă cu voluptate noul său ‘look’. Dar nici Pitt nu mai e seducătorul pe care-l ştiam. Operă fascinantă!” (Dicţionar universal de filme, 2002)

22.30 – Prima
Fără control (2005), cu Clive Owen, Jennifer Aniston
„Glosând pe marginea şansei sau, mai exact, a ghinionului, filmul se menţine totuşi între laturile metalice ale thriller-ului, fără a distila esenţele şansei de a rata sau nu un tren, a se citi un destin, cum făcea de pildă Sliding Doors de Peter Howitt. Norocul filmului se numeşte însă Clive Owen, unul dintre cei mai buni actori ai momentului, care e în stare să treacă de la un rol la altul ca şi cum s-ar naşte din nou.” (Iulia Blaga) (România Liberă, 6 februarie 2006)

Postvalentiniene (9)

Scrisoare către dragostea unui bărbat

Marta Petreu

Mărșăluim într-o vreme pierdută:
dragostea noastră devine un exercițiu stilistic
amintire falsificată
(ții minte: burnița de pe strada Bisericii Ortodoxe
trotuarele tot mai înguste)

Iată – duminica
măcelarul își verifică garderoba:
„Înțelepciunea nu se dă în schimbul metalului curat”
scot la arătare conștiința mea festivă 0 prețul
supei publice
Să ne-adorăm totemul. Îmblînziți.
„Căci frica de rege ne este înțelepciunea”

Mărșăluim într-o vreme pierdută
tot mai mult sîntem unul pentru altul un nume
Dragostea noastră – un exercițiu stilistic

Guitar and Mandolin playing Sweet Georgia Brown

Postvalentiniene (8)

De-abia plecaseși

Tudor Arghezi (1880-1967)

De-abia plecaseși. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pîn-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-aș fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Voiam să pleci, voiam şi să rămîi.
Ai ascultat de gîndul cel dintîi.
Nu te oprise gîndul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?

Fenomenul Pitești (7)

Eugen Măgirescu: „Între 1949 şi 1952, «demascările» şi «reeducările» din Penitenciarul Piteşti se făceau în serii de trei-patru luni fără întrerupere. Deţinuţii martirizaţi erau nevoiţi să suporte chinuri şi răstigniri pe care nici eu, care le-am trăit, nu le pot descrie în toată amploarea lor.

S-au scris în timpul demascărilor sute de mii de pagini, pentru fiecare dintre acestea Dumnezeu mai ştie câte sute şi mii de pari s-au luat în Penitenciarul Piteşti în jurul anului 1950. Torturile diabolice, martiriul neîntrerupt şi suferinţa fără capăt au demonizat, ucis sau dus la nebunie multe mii şi mii de Români, între care s’a ţesut o nevăzută pânză de compasiune, de înţelegere reciprocă, pe care timpul o scoate tot mai pregnant la lumină, în ciuda faptului că rândurile supravieţuitorilor Piteştiului se răresc pe zi ce trece.

Cancerul demascărilor şi al reeducărilor de la Piteşti şi-a trimis celulele sale distrugătoare şi la Gherla sau la Târgşorul destinat elevilor, peste tot fraţii fiind obligaţi să devină torţionari ai propriilor lor fraţi.”

http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/pitesti

Concert Phoenix

http://www.iconcert.ro/concert-phoenix-pasarea-de-foc-la-oradea.html

Concertul de joi – 24 februarie 2011

Joi, 24 februarie 2011, 19.00
Filarmonica din Oradea
Concert simfonic
Dirijor: Jankó Zsolt
Solistă: Teodora Tonea

În program:

C. Debussy: Preludiu la după-amiaza unui faun
E. Grieg: Concert pentru pian şi orchestră în la minor, op. 16
C. Debussy: Printemps
M. Ravel: La Valse

Preludiu la după-amiaza unui faun – Claude Debussy

“Prima capodoperă necontestată a lui Debussy este Preludiu la după-amiaza unui faun (1892-1894). Ca şi Mallarmé, inspiratorul său, Debussy se arată a fi un poet modern al muzicii, inventator al ritmicii, al sintaxei, al retoricii, al formei sale proprii. Neîncetatele fluctuaţii armonice (luate în considerare pe orizontală sau pe verticală), bogăţia ritmică, supleţea şi libertatea frazării instaurează dintr-o dată un nou ‘mod de a vorbi’ în muzică. Scriitura instrumentală este de un rafinament şi de o uşurinţă incomparabile. Cît despre formă, dacă la analiză putem distinge un plan tradiţional (expoziţie-dezvoltare-repriză-coda) foarte liber, în schimb la audiţie nu se percepe decît o continuitate în transformare constantă, în care reveriile apar ca evocări, ca amintiri modificate, nu ca reprize. ‘Ideea dă naştere formei’, scria Paul Dukas a doua zi după prima audiţie a lucrării, rezumînd astfel într-o frază una dintre caracteristicile fundamentale ale creaţiei debussiste.” (Dicţionar Larousse de mari muzicieni)

Edvard Hagerup Grieg (1843-1907)

„Celebritatea lui Grieg se sprijină pe un anumit număr de neînțelegeri. Lucrările lui cele mai cîntate în zilele noastre, Peer Gynt și Concertul în la minor, cu toată popularitatea de care se bucură, sînt partituri în care principalele calități de compozitor nu se impun cu evidență: orchestrația greoaie și lipsa de măiestrie în domeniul formei erau handicapuri de care el era, de altfel, conștient. Grieg a avut întotdeauna o mare ușurință în formele mici, ușor de observat mai ales în melodii și în piesele pentru pian. O foarte rapidă asimilare în muzica de salon de la sfîrșitul secolului al XIX-lea nu trebuie să disimuleze calitățile acestor lucrări. Armonist îndrăzneț, inițiator într-o artă „Impresionistă”, Grieg a influențat compozitori precum Debussy, Ravel și Delius. Inspirația lui populară este chiar mai autentică în piesele vocale și pianistice, decît în lucrările mai ambițioase, cărora Debussy le denunța caracterul „contrafăcut”. Limbajul său apelează frecvent la oscilări în melodiile populare norvegiene, în care terța este instabilă; fraza muzicală este largă și foarte lirică, dar perfecțiunea scriiturii pianistice este aceea care atrage încă mai mult atenția și care îi permite să exorime excepționala sensibilitate pe care o regăsim de-a lungul întregii sale opere.” (Dicţionar Larousse de mari muzicieni)

Maurice Ravel (1875-1937)

“Maurice Ravel este considerat astăzi un ‘clasic’. Creaţia lui este iubită şi admirată nu numai pentru lirismul ei şi pentru feeria pe care o degajă, pentru paroxismele ei stăpînite, pentru limpezimea şi puritatea ei, ci şi pentru perfecţiunea scriiturii şi a instrumentaţiei. […] Chiar dacă nu l-a bulversat, Maurice Ravel a mlădiat şi a îmbogăţit totuşi într-un mod singular limbajul armonic al epocii sale. El şi-a construit un vocabular extrem de personal, folosind cu un tact prodigios modurile medievale şi scările defective ale Extremului Orient, cu toate implicaţiile pe care acest fapt le avea pe plan armonic, dar fără o ruptură cu sistemul tonal. Ravel operează înnoirea în interiorul limbajului clasic. Scriitura lui pianistică şi arta orchestrală sînt modele de inventivitate raţională şi feerică, în acelaşi timp.” (Dicţionar Larrousse de mari muzicieni)

Top Posts – 24 februarie 2011

• Alin Cristea – 40 albume pe Facebook
• Postvalentiniene (7)
• Graffiti (35)
• Alin Cristea
• Filme – 21 februarie 2011
• Zăpadă – 21 februarie 2011
• Cum se pun bannere pe blog
• no comment 20 – Tractoare artizanale
• Iisus din Nazaret (regia: Franco Zeffirelli)
• Filme (1001)
• Patimile lui Hristos (regia: Mel Gibson)
• Cluj (8): Catedrala Sfîntul Mihail

24 februarie 2011, 08.35

Filme – 24 februarie 2011

10.30 – Capcană pentru părinți
15.10 – Harry Potter și Prințul Semipur
18.45 – Pentru cîțiva dolari în plus
22.00 – Toți oamenii președintelui
23.10 – Babel

22.00 – TCM
Toţi oamenii preşedintelui / All the President’s Men – BAFTA, nom. Oscar
Dramă, SUA, 1976
Regia: Alan J. Pakula – Globul de Aur, nom. Oscar
Cu:
Robert Redford
Dustin Hoffman

3 premii Oscar [8]
1 premiu Globul de Aur [3]

“În vara anului 1972, doi reporteri de la ‘Washington Post’ descoperă că oamenii preşedintelui în exerciţiu au pus sub ascultare opoziţia iar campania electorală e dusă cu fonduri oculte. Ecranizarea best-seller-ului ziariştilor Bob Woodward şi Carl Bernstein debutează cu jurămîntul lui Nixon de a respecta Constituţia, simultan cu instalarea microfoanelor la sediul democraţiilor, pentru a continua cu ascensiunea treptată, pas cu pas, a anchetatorilor pînă în topul prezidenţial. Caracterul indecis al bătăliei e redat de o secvenţă în care munca celor doi are ca fundal sonor triumful electoral al lui Nixon. Totuşi filmul, fragmentat şi exterior, e jurnalistic, ansamblul nu se prea încheagă.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Maniac al detaliului autentic, cineastul a reconstituit sediul redacţiei fără să schimbe nici măcar locul maşinilor de scris sau forma coşurilor de gunoi. Această minuţiozitate extremă, legată de elaborarea precisă şi aproape imperceptibilă a scriiturii, susţinută de nişte interpreţi parcă făcuţi pentru aceste roluri, sfîrşeşte prin a crea un spectacol fascinant.” (Freddy Buache) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Legea lui Murphy

Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost.

Un inginer pe nume Murphy, în 1948, pe cînd lucra la Institutul de Tehnologie al United States Air Force, a declarat despre asistentul său că „dacă are vreo posibilitate de a greși, o va face”. 🙂

De-a lungul timpului oamenii au adăugat o serie de alte „legi”, formîndu-se așa-numita murphologie – Legile lui Murphy…