Archive for August 2008

Filmele săptămînii (29 august – 4 septembrie 2008)

29 August 2008

www.thymos.ro/cinema.php

Apartamentul (TCM)
Rachel, Rachel (TCM)
Orchestra ambulantă (TCM)
A fost sau n-a fost?
Pas în doi
Oameni obişnuiţi (Cinemax)
Victor / Victoria (TCM)
În căutarea lui Forrester
Pierrot Nebunul
Noaptea americană (Cinemax)
Tootsie
Terminatorul 2
Nu te mişca
Whisky
Ospăţul de nuntă
Dulcea pasăre a tinereţii (TCM)
Rain Man (Cinemax)
Doamna Doubtfire
Capcana iubirii
Culoarul morţii
Ultrajul (TCM)
Fata fără zestre
Hannah şi surorile ei (TCM)
Cimarron (TCM)
Melinda şi Melinda
Vorbe de alint (Cinemax)

Pe site rubrica „Alte filme” prezintă pe scurt încă 45 de filme. De asemenea, sînt indicate linkuri spre scurte prezentări ale unor regizori (Billy Wilder, David Lean, Jean-Luc Godard, Peter Weir, Vincente Minnelli).

Anunțuri

Concurs Concordia 34

28 August 2008

Întrebarea se găseşte pe site-ul de informaţii şi cultură evanghelică Confesionala.

Premiu: Islamul şi mărturia creştină – Martin Goldsmith

Martin Goldsmith explorează rolul de a schimba lumea al credinţei islamice, îi examinează preceptele de bază, discută despre domeniile de convergenţă şi divergenţă dintre creştinism şi islam, iar apoi explică felul în care creştinii pot prezenta Evanghelia într-un mod eficient musulmanilor.

“Cea mai bună scurtă introducere în islam pe care o cunosc.” (Stanley Davies, Secretar General al Alianţei Evanghelice Misionare)

Republica Moldova

28 August 2008

Republica Moldova şi-a declarat pentru prima oară suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, independenţa la data de 24 ianuarie 1918 în limitele guberniei Basarabiei (între Prut şi Nistru, de la Hotin la Dunăre şi la Marea Neagră) aşa cum fusese delimitată în perioada 1812-1918 în cadrul Imperiului rusesc, iar la 27 martie 1918 s-a unit cu România. Între 1940-1941 şi 1944-1991 a fost ocupată şi încorporată în cadrul URSS. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, membru al ONU.

Wikipedia

no comment 35 – Cea mai bloguită Convenţie din istorie

26 August 2008

La reuniunea democraţilor din Denver sînt peste 120 de bloggeri iar relatările lor sînt printre cele mai citite de pe Internet. Avantajul lor este dat de faptul că transmit în real time din timpul Convenţiei, iar unii dintre bloggerii prezenţi în Colorado sînt adevăraţi ‘one man show’-uri, scriind, făcînd poze şi filmînd pentru site-urile lor, amplificînd impactul relatărilor. Influenţa bloggerilor este atît de puternică încît, spre exemplu, fiecare delegaţie a unui stat numără în interiorul său cîte un blogger acreditat.

HotNews.ro – 26 august 2008

Citatepedia (26 august 2008)

26 August 2008

Citatepedia, cel mai mare site românesc cu citate (34.000), creşte permanent în con’inut, dar se extinde şi prin facilităţile oferite. Printre cele mai noi secţiuni se numără Septoe (cugetări din 7 cuvinte) şi Perle (greşeli amuzante):

Dacă Luna avea potenţial imobiliar, spunea în Biblie că Luna va fi locuibilă de oameni, dar nu zice, aşa că eu nu pot să fac decît ce spune Dumnezeu, iar Dumnezeu în Sfînta Scriptură n-a zis aşa ceva. (Gigi Becali)

Blogul…

25 August 2008

„Ce e blogul? Nu-i nici e-mail, nici articol de ziar sau capitol de carte. E ca şi cum ai pofti pe cineva-n casă, dar l-ai ţine pe hol. […] Blogul e ca fata săracului din poveste (…): nici îmbrăcată, nici dezbrăcată, nici călare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe lângă drum.”

fumurescu.wordpress.com

Mess: Prima femeie

25 August 2008

Un copilaş a fost întrebat care a fost numele primului om din lume. A răspuns prompt: „Adam”.

„Dar care este numele primei femei?”, a continuat interlocutorul. Copilul a răspuns după o oarecare ezitare: „Madam”.

UPDATE – Am trimis şi eu mai departe pe Mess şi după o oră am primit următorul comentariu:

În cartea Aici stăm există un capitol care combate 20 de argumente pro-gay cu tot atîtea luări de poziţie profund biblice. Articolul, care are din titlu un joc de cuvinte „born again sau born-a-gay” prezintă şi 2 perspective interesante, pentru ambele posibilităţi. Cum s-ar zice, ei citesc Adam & Steve, în timp ce ele citesc Madam & Eve.

Filmele săptămînii (15-21 august 2008)

14 August 2008

www.thymos.ro/cinema.php

Cîntînd în ploaie
Cacealmaua
Mad Max 3
Batman
Dispreţul
Cînd Harry o întîlneşte pe Sally
Juno
Mîndrie şi prejudecată
Orele
Întîlnire de gradul trei
Noaptea americană
Tigru şi dragon
Meditaţiile Ritei
Oameni obişnuiţi
Imperiul minţii

no comment 32 – Declaraţie oficială

13 August 2008

“Declaraţia oficialilor din Ministerul Educaţiei conform căreia examenul de bacalaureat de anul acesta a fost cel mai bine organizat de la Revoluţie încoace mi s-a părut de un involuntar sarcasm voltairian. Mai precis, m-am gîndit imediat la pedagogul Pangloss, cel care punea din ce în ce mai multă rîvnă să le demonstreze învăţăceilor că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, pe măsură ce nenorocirile se înmulţeau. (M.Ş.)” (Cu ochii-n 3,14 – Dilema veche, Nr. 231, 17-23 iulie 2008 )

no comment 31 – Nişte români (2)

12 August 2008

Lucian Mîndruţă: “Oricum ar fi, vacanţa în România a ajuns un şotron patriotic printre gunoaie. La originea răului, unii ar fi tentaţi să pună moştenirea unui Orient în care totul se face în doi peri, inclusiv curăţenia. Alţii ar veni cu ipoteza unei schizofrenii naţionale, în care gunoiul meu e curat, spre deosebire de gunoiul altuia, care nu poate fi decît proba mizeriei animale în care înţeleg să trăiască ăştia. Am avut odată o discuţie în Vama Veche cu o familie care, după un prînz îmbelşugat pe plajă, a strîns resturile şi le-a aruncat cîţiva metri mai departe – acolo unde erau şi alte gunoaie. Cînd i-am întrebat de ce o fac, mi-au dat răspunsul acela care ar cere palme, de n-ar fi de plîns: ‘Fiindcă şi alţii au aruncat aicea.’”

Cristian Tabără: “În România turismul a devenit ceva disipat, lăsat la îndemîna multor nepricepuţi, lacomi sau tîlhari (pe lîngă cei de bună credinţă, desigur), care au ruinat (acesta este cuvîntul) orice urmă de turism făcut după standardele mondiale. La noi, turismul este meşteşugăresc, de azi pe mîine, lacom pe litoral, pompieristic iarna (să mă ierte pompierii!) şi dezlînat peste un an. Desigur, excepţii există, dar acestea sînt doar punctuale.”

Andrei Pleşu: “Românii s-au învăţat, de mici, să vorbească tare. Vocea lor nu mai are registre variabile, discreţii, modulaţii, nuanţe. Totul se rosteşte în acelaşi plan, unul al percuţiei nemiloase. Nu se spune decît ce se poate striga. Rîsul a fost înlocuit de sughiţul măgăresc, ceremonia comunicării s-a redus la un soi de băşcălie răstită. […] Cei încă ‘neadaptaţi’ trebuie să se resemneze: să asculte ‘în direct’ manelele care explodează din cîte o bronzată maşină decapotabilă, să mănînce auzind, de la masa vecină, vreun manager harnic care distribuie ordine prin telefonul mobil, face goange amantei şi spune bancuri amicilor de departe, să se trezească dis-de-dimineaţă în ţipăriturile vesele ale celor care vin la slujbă devreme şi sînt loviţi de o volubilitate isterică. […] La cele de mai sus, se adaugă şi interminabilele şantiere ale unei capitale supuse celei mai bezmetice hărţuieli urbanistice, sistemele de alarmă care se declanşează la orice oră din zi şi din noapte şi piuie îndelung pînă se găseşte cineva să le oprească, fluierele greviştilor de lîngă Guvern, lătrăturile cîinilor şi contondentele bătălii de vorbe ale talk-show-urilor de televiziune. Cum să speri că toate aceste inconturnabile realizări post-revoluţionare vor fi revizuite, adaptate scării umane şi, la limită, abandonate? Sîntem condamnaţi la zgomot. Pe viaţă.”

(Dilema veche, Nr. 231, 17-23 iulie 2008 )

Filmele săptămînii (8-14 august 2008)

8 August 2008

www.thymos.ro/cinema.php

Oameni obişnuiţi
Piesă neterminată pentru pianină
Ocolul Pămîntului în 80 de zile (II)
Klute
Chemarea Afroditei
Cînd Harry o întîlneşte pe Sally
Cacealmaua
Mîndrie şi prejudecată
Scarface
Carele de foc
La răscruce de vînturi
Epidemia
Thelma şi Louise
Un bărbat şi o femeie
În plin soare
Zi de instrucţie

bibliotec@ 8 – august 2008

7 August 2008

Buletin informativ despre diferite cărţi. Se distribuie prin email la 300 de adrese în data de 6 a fiecărei luni.

Pentru abonament gratuit, trimiteţi un mesaj cu titlul “biblioteca” la alincristea@thymos.ro

Pentru renunţare la abonament trimiteţi un mesaj cu titlul “sfîrşit biblioteca”

Douglas Coupland, Generaţia X. Poveşti pentru cultura cu acceleraţie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008

Prezentare pe site-ul Humanitas:

Un roman-cult al tinerei generaţii publicat în treizeci de ţări

Douglas Coupland e un fel de Andy Warhol: ştie să surprindă la fel de spectaculos esenţa lucrurilor. Generatia X e biblia post-modernă a milioanelor de tineri „alternativi” care simt că lumea nu li se potriveşte, iar viaţa ar trebui să însemne mai mult decât consumism şi noianul de junk-uri al culturii pop.

Romanul-cult al lui Coupland e radiografia existenţei a trei tineri de douăzeci şi ceva de ani care trăiesc în derivă şi au senzaţia că nu li se întâmplă nimic. Inteligenţi, introvertiţi, imprevizibili, Andz, Dag şi Claire îşi abandonează joburile penibile („leafa mică, reputaţie zero, beneficii mici, viitor zero”) şi se refugiază din faţa Americii moderne în deşertul Californiei.

Căutând schimbarea drastică ce le va da sens vieţii (dependenţa de media şi cultura de mall au pervertit societatea, părinţii i-au dezamăgit, viitorul pare lipsit de substanţă), tinerii refuză să se maturizeze urmând căile convenţionale şi vânează noi repere: ca într-un alt Decameron, inventează poveşti sinistru de amuzante despre un război nuclerar şi un posibil Armaggedon. Cei trei proscrişi culturali reuşesc să se smulgă din apatia prezentului cu ajutorul fanteziei hrănite cu alcool, dar constată cu disperare că ironia, sarcasmul şi cinismul – adesea reacţii imediate la idealismul strivit de realităţile dure – sunt singurele căi de comunicare ce le-au mai rămas.

Satira acidă a lui Coupland şi abilitatea de a surprinde esenţa vieţii unei generaţii uncool prin refuzul de a fi cool cu orice preţ, ştiinţa lui de a face literatură serioasă deghizându-şi povestea într-un uriaş articol de revistă însoţit de ilustraţii şi fotografii fac din Generation X unul dintre cele mai puternice şi mai de impact romane ale ultimilor ani.

Generaţia X este un De veghe în lanul de secară al zilelor noastre.” (Publishers Weekly)

„Un roman revoluţionar. Radiografia unei generaţii.” (Los Angeles Times)

Generaţia X surprinde neliniştea care însoţeşte maturizarea în lumea de azi, atât de strivită de cultura informaţiei. (Rolling Stone)

Din presa culturală românească

Alexandru Matei: “Din capul locului trebuie să îndemn cititorul să-şi procure romanul, pentru a cunoaşte mai bine un fapt de sociologie şi cultură pop americană: ‘generaţia X’, termen apărut iniţial în 1964, în Marea Britanie, sub pana lui Jane Deverson, pentru a desemna o generaţie născută în acei ani şi care avea să devină matură în anii 1980, în condiţii cu totul diferite de cele în care crescuseră hippioţii de dinainte. Generaţia X este aşadar, în primul rînd, un ‘concept’, în sensul de marketing al cuvîntului. Este însă şi o etichetă necesară pentru a diferenţia între flower-power şi punk sau între revolta romantică şi revolta ca refuz sau între un nu spus de nişte tineri ai căror părinţi o duceau material tot mai bine şi un nu ca răspuns la indiferenţa societăţii hipercapitaliste din anii 1980, după criza petrolului, criza nucleară şi, mai ales, după criza de ‘comunitate’ prin care treceau societăţile occidentale cele mai avansate înaintea căderii Zidului Berlinului. […] Dacă pot îndrăzni, ceea ce-i înnebuneşte pe tinerii generaţiei X nu sînt condiţiile mizere de muncă, ci ‘umilitoarea absurditate de a trebui să cerşească, zi de zi, această muncă în care se pierde viaţa’, cu o frază a lui Jacques Rancière din Noaptea proletarilor.” (Dilema veche, Nr. 229, 3-9 iulie 2008 )

Marius Chivu: “Canadianul Douglas Coupland a reuşit să introdu­că în cultura populară doi termeni de referinţă ai post­modernităţii: McJob-ul şi generaţia X. Romanul său de debut din 1991, urmat de ‘Trainspotting’ (Irvine Welsh) şi ‘Fight Club’ (Chuck Palahniuk), deschide seria romanelor-cult ale anilor `90. […] Deşi se înscrie în seria aşa-zi­selor romane ‘transgresionale’ cu personaje antisociale şi nihiliste care-şi caută libertatea şi identitatea de sine în mijlocul unei societăţi alienate, romanul lui Coupland nu are nimic violent, iar comentariile sociale din off, care însoţesc cartea sub forma unor benzi desenate, slogane şi concepte ce descriu ironic viaţa generaţiei X, au o anume candoare şi sînt departe de discursurile cinismului, filozofiei întunecate din romanele alternative ale lui Palahniuk.” (Adevărul literar şi artistic, 28 mai 2008 )

Trei citate

“Trăim vieţi mărunte la periferie; suntem marginalizaţi şi am ales să nu participăm la o groază de chestii. Am vrut linişte şi am obţinut-o. Am ajuns aici împestriţaţi cu bube şi coşuri. Colonurile ne erau aşa de înnodate, că nici nu ne mai imaginam c-o să avem scaun vreodată. Organismele noastre încetaseră să funcţioneze, blocate de mirosul de copiator, de pastă corectoare, de izul de hârtie de xerox şi de stresul fără sfârşit cauzat de nişte slujbe fără rost, făcute cu dinţii strânşi şi lipsite de orice recunoaştere. Am avut dorinţe compulsive care ne-au făcut să confundăm mersul la cumpărături cu creativitatea, să luăm antidepresive şi să credem că închirierea unei casete video într-o sâmbătă seara ne ajunge. Dar acum că locuim aici, în deşert, lucrurile stau mult, mult mai bine.”

“Cel puţin părinţii tăi vorbesc despre lucruri importante. Eu, unul, încerc să discut cu ai mei despre chestii care contează pentru mine, cum ar fi problema nucleară, şi parc-aş vorbi păsăreşte. Au bunul-simţ şi mp ascultă o vreme, şi, după ce-mi pierd suflul, mă întreabă de ce locuiesc într-un loc uitat de Dumnezeu ca deşertul Mojave şi dacă am o iubită. Fă-le părinţilor cele mai mici confidenţe şi o să le folosească pe post de rangă ca să intre cu forţa în tine şi să-ţi rearanjeze viaţa lipsită de perspective. Uneori mi-ar plăcea să le dau cu bâta în cap. Aş vrea să le spun că invidiez modul în care au fost crescuţi, atât de neatinşi de sentimentul că nu ai un viitor. Şi aş vrea să-i strâng de gât pentru că ne-au predat cu atâta seninătate lumea, ca pe morman de chiloţi nespălaţi.”

“Acum cincisprezece ani, în ceea ce va rămâne probabil cea mai jenantă zi a vieţii mele, familia mea – suntem nouă, cu mine cu tot – s-a dus în păr la un studio foto pentru o mare poză de grup. Ca urmare a acelei şedinţe interminabile şi înăbuşitoare, toţi nouă ne-am petrecut următorii cincisprezece ani încercând cu vitejie să ne ridicăm la înălţimea optimismului zdravăn şi sănătos, a valurilor vesele de şampon şi a sclipirii impecabil retuşate a dinţilor noştri pe care fotografia rezultată reuşeşte să le emane până-n ziua de zi.”

Which Universities Have the Most Religious Students?

6 August 2008

1. Brigham Young University (Provo, Utah)
2. University of Notre Dame (South Bend, Indiana)
3. Wheaton College (Wheaton, Illinois)
4. Grove City College (Grove City, Pennsylvania)
5. Hillsdale College (Hillsdale, Michigan)

The Christian Post

Aleksandr Soljeniţîn

5 August 2008

În 1994, Aleksandr Soljeniţîn, unul dintre cei mai renumiţi disidenţi anticomunişti din lume, se întorcea în Rusia după 20 de ani de exil. Primise în 1970 Premiul Nobel pentru Literatură, dar refuzase să se ducă la Stockholm de teamă că nu i se va mai permite să se întoarcă în ţară. După mai multe scrisori deschise şi declaraţii, dar mai ales după publicarea volumului „Arhipelagul Gulag” în Occident, Soljeniţîn era expulzat în 1974.

Aleksandr Soljeniţîn: “Gulagul, care a căzut ca un trăsnet peste soarta mea, mi-a zdruncinat din rădăcini perspectivele şi credinţele, iar reculul anilor petrecuţi în lagăr mă urmăreşte şi astăzi. Gulagul mi-a dat o perspectivă clară asupra a tot ceea ce însemnă bolşevism, asupra a ceea ce era în realitate comunismul sovietic. Această perspectivă mi-a permis, în cele din urmă, să desluşesc la un nivel foarte profund condiţia umană.” (Cicero, Nr. 10, noiembrie 2006)

În România, înainte de 1989, nu s-a publicat nici măcar povestirea “O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, permisă pînă şi în Cuba.

La apariţia Arhipeleagului Gulag, “naraţiune complexă bazată pe mărturiile martorilor oculari şi pe surse primare de documentare, precum şi pe propriile experienţe ale autorului ca prizonier într-un lagăr de muncă din Gulag” (Wikipedia), în presa franceză se scria:

“Este, probabil, cartea acestui secol. Ea va strivi sub greutatea ei, sub masa ei spirituală şi temporală, tot ce s-a scris de la război încoace…”

Concursuri Thymos – august 2008

3 August 2008

Întrebările pentru concursuri se găsesc pe site-ul de puzzle cultural Thymos.

Concurs Thymos 25

L. Doctorow, Billy Bathgate, Leda – Grupul Editorial Corint, Bucureşti, 2008, 462 pag.

“O minunată adăugire la pleiada de tineri eroi americani… Huck Finn şi Tom Sawyer cu ceva mai multă poezie, Holden Caulfield cu mai multă sare şi piper…” (New York Times Book Review)

“Doctorow preia moştenirile lui Fitzgerald şi Cheever şi le îmbogăţeşte cu propria-i splendoare sălbatică şi erotică.” (John le Carré)

Concurs Thymos August

Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura ALL, 2008 (2003, 2002), 224 pag.

Structurată în 136 de teme şi profiluri din preistorie pînă în anul 2000, lucrearea prezintă cursul istoriei universale în succesiune cronologică şi prin intermediul unei abordări sistematice. Sintetic şi într-o viziune de ansamblu, bazată pe cunoaşterea profundă a istoriei, compediul lui Imanuel Geiss pune la dispoziţia elevilor, studenţilor şi tuturor celor interesaţi de istorie cunoştinţele fundamentale în domeniu.

John Gribbin (ed. consultant), Scurtă istorie a ştiinţei, Editura ALL, 2008, 656 pag.

Albumul cuprinde:
– conceptele-cheie ce formează esenţa fiecărei ştiinţe şi modul în care au apărut şi s-au dezvoltat ştiinţele
– realizările personalităţilor din istoria ştiinţelor moderne, de la Galilei încoace
– ideile care au şocat imaginea de “bun simţ” asupra realităţii, de la comportarea ciudată a particulelor fundamentale la vastitatea Universului
– consecinţele culturale ale descoperirilor şi ale ideilor ştiinţifice

Percepem…

2 August 2008

În Dilema veche de săptămîna asta am citit şi tot citit următorul paragraf dintr-un articol:

“Fiecare grup omenesc şi poate chiar fiecare fiinţă vie vede lumea din propria perspectivă şi astfel din perspectiva propriilor nevoi. Bergson a demonstrat asta într-un mod magnific: percepem numai lucrurile asupra cărora putem acţiona.”

M-au năpădit sentimente amestecate şi multe gînduri mi-au venit în minte, o dată cu legăturile nepremeditate pe care le iscă, cu diferite chestiuni, te şi miri ce expresie care-ţi cade sub ochi.

De exemplu, astăzi am pus pe blogul Biblia pentru toţi următorul citat:

Să nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea, şi nu vă frămîntaţi mintea.

Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

(Luca 12:29-31)

Aşadar, mă gîndesc la expresia: “perspectiva propriilor nevoi”.

Şi mă întreb: cum putem depăşi o astfel de perspectivă… banală (a mîncatului) şi să nu ne frămîntăm mintea?

Pe de altă parte, mă întreb cum putem conştientiza care sînt adevăratele nevoi. Şi, desigur, cum putem dobîndi o perspectivă autentică asupra nevoilor şi împlinirii lor.

Totuşi, îmi continui interogaţiile, nu-i aşa că există diferite nevoi pentru diferiţi oameni? Ba chiar nevoile se convertesc în alte nevoi în viaţa fiecărui om, nu?

Percepem numai lucrurile asupra cărora putem acţiona?

Mă limitez la a mai menţiona doar că această sentinţă mă face să mă gîndesc, cu intensitate, la ceea ce mă bîntuie de ceva vreme, şi anume că probabil cel mai dureros sentiment nu este cel al singurătăţii (şi nicidecum al plictisului), ci cel al… neputinţei.

Poate că nici o revoluţie nu s-a născut fără o doză considerabilă din acest dureros sentiment al neputinţei.

Eu continui să cred în… evoluţie.

Dar să(-mi) mai pun o întrebare: ce înseamnă de fapt “percepem”?

Balcoane care ne zîmbesc

1 August 2008

Filmele săptămînii (1-7 august 2008)

1 August 2008

www.thymos.ro/cinema.php

Pe site rubrica „Alte filme” prezintă pe scurt încă 30 de filme. De asemenea, sînt indicate linkuri spre scurte prezentări ale unor regizori (Roman Polanski, Jean-Luc Godard, David Cronenberg).

Ocolul Pămîntului în 80 de zile (1956, Michael Anderson)
La răscruce de vînturi (1992, Peter Kosminsky)
Capote (2005, Bennet Miller)
Junebug (2005, Phil Morrison)
Poveste din Bronx (1993, Robert De Niro)
Chinatown (1974, Roman Polanski)
Magnolia (1999, Paul Thomas Anderson)
Cu sufletul la gură (1960, Jean-Luc Godard)
Şapte mirese pentru şapte fraţi (1954, Stanley Donen)
Juno (2007, Jason Reitman)
eXistenZ (1999, David Cronenberg)
Trafic (2000, Steven Soderbergh)
Culoarul morţii (1995, Tim Robbins)
Carele de foc (1981, Hugh Hudson)
Cînd Harry o întîlneşte pe Sally (1989, Rob Reiner)
Hamlet (1990, Franco Zeffirelli)
Legenda lui Gösta Berling (II) (1924, Mauritz Stiller)
Piesă neterminată pentru pianină (1977, Nikita Mihalkov)
Oameni obişnuiţi (1980, Robert Redford)
Incoruptibilii (1987, Brian De Palma)

Old Lady (7)

1 August 2008