Archive for aprilie 2009
Perspectivism (14)
30 aprilie 2009Aprilie (50)
30 aprilie 2009Aprilie (49)
30 aprilie 2009Aprilie (48)
30 aprilie 2009Filmele săptămînii – 18/2009
30 aprilie 20091-7 mai 2009
Tigru şi dragon
Gattaca
Atlantic City
Bestia umană
Doamna Doubtfire
Aprilie (47)
30 aprilie 2009Trotuar (9)
30 aprilie 2009Vorbe memorabile (29)
30 aprilie 2009“Adevărata călătorie a cunoașterii nu constă în căutarea de noi ținuturi, ci în a avea ochi noi.” (Marcel Proust)
Aprilie (46)
30 aprilie 2009Aprilie (45)
30 aprilie 2009Oradea în Zelist (30.04.2009)
30 aprilie 2009Top ZeList cuprinde 31.465 de bloguri româneşti.
Bloguri orădene prezente într-un anumit eşantion:
1.000 – 17
2.000 – 30
5.000 – 70
10.000 – 125
25.000 – 258
Lista cu 347 de bloguri orădene prezente în Top ZeList se găseşte pe pagina Oradea în Top ZeList.
Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (joia).
În paranteză: poziţia în Blog Rank (10.799 de bloguri româneşti)
60. oradeanul.com (95)
278. te.stiu.info (820)
320. bucatareselevesele.blogspot.com (612)
335. coolest-concepts.net (451)
387. rotundu.wordpress.com (138)
449. academianae.wordpress.com (283)
496. wassupady.com (305)
511. patratosu.wordpress.com
677. throughlifelightandlens.blogspot.com (769)
680. romaniaevanghelica.wordpress.com (114)
718. dani-hellgaming.com (532)
725. adamaica.wordpress.com (184)
792. rimel.ro
897. mariuscruceru.ro (147)
955. lilisor.net (779)
978. mortu.eu (808)
980. mirceapricajan.wordpress.com (428)
Aprilie (44)
30 aprilie 2009Aprilie (43)
30 aprilie 2009Humanitas: Meniul zilei
30 aprilie 2009Aprilie (42)
30 aprilie 2009Aprilie (41)
30 aprilie 2009Vorbe memorabile (28)
30 aprilie 2009“Nu vedem lumea aşa cum e, ci aşa după cum suntem.” (Anais Nin)
Aprilie (40)
30 aprilie 2009filarmonic@ – 18/2009
30 aprilie 2009Joi, 30 aprilie 2009, 19.00
Filarmonica din Oradea
Recital vioară-pian
Solişti:
Christiaan Lăscae (Olanda) – vioară
Anamaria Ştefan – pian
În program:
J.S. Bach: Adagio şi fugă – din Sonata nr. 1 în sol minor pentru vioară solo
W.A. Mozart: Concert nr. 3 pentru vioară în Sol major – partea I: Allegro
J. Brahms: Sonata nr. 3 pentru vioară şi pian în re minor
C. Debussy: Trei preludii pentru pian solo – vol. I / nr. 5, 6, 7
N. Paganini – Capriciul nr. 20 pentru vioară solo
M. Ravel – Tzigane
Vioara
Vioara a apărut în nordul Italiei, în prima parte a secolului al XVI-lea. Cel mai probabil a fost inspirată de trei tipuri de instrumente: rebec (care exista încă din secolul al X-lea), viola da gamba şi viola da braccio. Din documente reiese că cea mai veche vioară cunoscută care avea patru coarde (aşa cum au viorile moderne) a fost construită în 1555 de către Andreea Amati (Andrea Amati). Vioara a devenit imediat un instrument răspândit atât printre muzicanţii din stradă, cât şi printre nobili; spre exemplu în anul 1560, regele Carol IX al Franţei i-a comandat lui Amati 24 de viori. Cea mai veche vioară, care există şi în zilele noastre, a făcut parte din acest lot, fiind construită de Amati în 1564, la Cremona: Charles IX. (Wikipedia)
Pianul
Deşi a fost des utilizat pe parcursul a două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul a pierdut treptat teren în faţa unui nou instrument numit pianoforte. În 1709, italianul Bartolomeo Cristofori din Padova, fabricant de clavecine, începea construcţia primului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocănele, fără ca acestea să rămână în contact cu coarda după producerea sunetului. În plus, impactul ciocănelelor putea fi controlat cu ajutorul pedalelor. Denumirea de pianoforte, menţinută până în 1850, a fost dată tocmai datorită acestui principiu de funcţionare care permitea obţinerea unui sunet variat şi clar, mai lung sau mai scurt, mai tare sau mai încet, în funcţie de dorinţa celui care acţiona clapele. Invenţia lui Cristofori a fost menţionată pentru prima dată în 1711, împreună cu o schiţă a instrumentului, într-un document scris de către Francesco Scipione Maffei, constituind sursa de inspiraţie pentru prima generaţie de fabricanţi de piane. De-a lungul vieţii, Bartolomeo Cristofori a construit aproximativ douăzeci de piane, doar trei dintre acestea, care datează din anul 1720, păstrîndu-se până în zilele noastre în muzee din Europa şi SUA. (Wikipedia)