Nu ştiu să-mi fi spus nimeni Rotundu, dar mulţi mă poziţionează în tandem (conflictual) cu… pătrăţoşii. Să nu se lase nimeni indus în eroare de poză. E făcută acum… 20 de kg.
Să nu se lase nimeni indus în eroare nici de nume. Şi rotofeii au colţuri, dar le simţi doar cînd îi loveşti mai tare. În definitiv, nu ştie încă nimeni exact cît de rotunzi sînt pătrăţoşii şi cît de pătrăţoşi sînt rotofeii.
Poate că îmi place să mă joc cu cuvintele. Dar să nu se lase nimeni indus în eroare. Mai degrabă cuvintelor le place să se joace cu mine.
Unii m-au gratulat cu diferite formule precum „Evangelical Media Champion” şi „cel mai bun jurnalist creştin al momentului în România” sau au aproximat că prin intermediul internetului am trimis „mii de mesaje informative creştinătăţii române din întreaga lume”.
Să nu se lase nimeni indus în eroare: rotundul autentic, spre deosebire de cel care vrea să se dea rotund, e conştient de rotunjimile sale ÎNAINTE de a i se circumscrie dimensiunile. La fel precum pătrăţosul autentic, care îşi ştie şi el graniţele dinainte de a te împiedica de colţurile lui.
Pe Internet Scrabble Club, unde am 25.000 de partide jucate în ultimii 3-4 ani, sînt cunoscut sub numele de… Noe. Cei de pe-acolo mă mai ţin minte şi pentru faptul că, atunci cînd unii dintre jucători încep să discute pe chat cu formulări indecente, eu le dau citate din Biblie. Să nu se lase nimeni indus în eroare: spaţiul public se negociază.
Din tradiţie, aş fi… topograf. Dar m-am hotărît să măsor nu doar pămîntul, ci şi… cerurile. Treabă mult mai complicată. Unii o numesc… teologie. Pentru mine întotdeauna păsările nu au ieşit din ouă, ci au coborît de sus. Să nu se lase nimeni indus în eroare: orice nor e un mister, orice aripă un… cer.
Îmi place geometria… sonoră. Mai ales la chitara cu formă clasică. De remarcat că instrumentele nu-s niciodată pătrăţoase sau rotunde. Ele au întotdeauna curbe care învăluie cu tandreţe undele sonore spre a fi dăruite cu generozitate lumii cenuşii pe care o traversăm.
Să nu se lase nimeni indus în eroare: Nu există alb, nu există negru. Există doar ochi format pentru alb, şi ochi format pentru negru.
„Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric.” (Luca 11:34)
La Rotundu 
24 noiembrie 2007 la 20:49 |
Uite ca ma las dus in eroare. Asa cu asa… de dragul commentului. Sper ca blogul nu e doar re-actiune la Patratosu, ci va fi si actiune. Cat despre eroare, stai linistit! In blogareala cel mai jalnic este sa crezi ca nu vei fi dus in eroare. Nu stiu daca sa iti spun bun venit, mai bine… asa cu asa, nici alb, nici negru.
24 noiembrie 2007 la 20:52 |
Fir-ai superbinecuvintat pentru tot ceea ce faci.
24 noiembrie 2007 la 21:08 |
Draga Alin, cu unul dintre cei mai „batrani” pe internet (din lumea evanghelica romaneasca – iar cine nu crede sa citeasca pe Alin Cristea) ma bucur sa fiu dintre primii si aici care te saluta. Nu stiu pe ce mari vei naviga, cate furtuni si cate zile senine vei avea, daca vei auzi glasul ademenitor al sirenelor si daca te vei lega strans de catrag. Nu stiu daca marea va fi „neagra” sau „alba”, daca vei cunoaste „razboi si pace”, „crima si pedeapsa”, sau „polemici cordiale”. Nu stiu cum e „viata ta pe un peron si nici daca esti „un om norocos”, tot ce imi doresc este sa faci din acest blog un”jurnal al fericirii”
24 noiembrie 2007 la 22:22 |
Alin,
Banuiesc ca n-o sa adaugi la blogroll-ul tau nici o adresa incepind cu „p”sau dupa, asa ca patratosu sa ramina pe ultimul loc tot timpul .
Ma bucur ca ai intrat intre blogeri , ai prea multe de spus sa n-ai bogul tau si de multe ori le spui chiar bine si frumos.
Succes deci sau Domnul sa fie cu tine viteazule, ca sa vorbim mai crestineste.
24 noiembrie 2007 la 23:21 |
Draga Alin,
Mult succes in lumea aburita a bloggerilor.
Asa cum bine stii, am sustinut dintru inceput prezenta evanghelicilor in spatiul virtual, precum si libertatea de expresie, mai ales in spatiul evanghelic. De aceea ma bucur si de aceasta noua initiativa.
Sunt insa constient, in acelasi timp, de incapacitatea funciara a romanilor, evanghelici sau nu, mai ales acum, in spatiul tranzitiei postcomuniste, de a purta un dialog civilizat, coerent si argumentat.
Ceea ce vedem pe bloguri este mai degraba o serie nesfirsita de revarsari umorale, izvorite din frustrari defulate si orgolii nesatisfacute, mai degraba decit din preaplinul unei inimi care tinjeste dupa eternitate, dar sta cu picioarele adinc infipte in actualitate.
Iti doresc sa poti gasi calea regala intre extreme si sa fii un model de luciditate civica angajata, intr-un spatiu confesional dominat de tot felul de patologii (nu ca ale altora ar fi mai putine, dar asta e problema lor, nu a noastra :-).
Sanatate,
DanutM
24 noiembrie 2007 la 23:28 |
Domnu’ Molnar, veşnic să trăieşti, mi-ai deschis ochii. Dar pe cînd mă gîndeam să contracarez o aşa dihanie de idee că l-aş pune pe Pătrăţosu pe ultimul loc – e pe primul la noi, la pocăiţi, e… blogul anului! – mi-am dat seama că pot să stau eu acolo, cu el, la bine şi la rău. Aşa că… iată-mă pe mine pe ultimul loc.
Ups! Dar dacă o să zică cineva că nu l-am lăsat singur, liniştit nici acolo, pe ultimul loc? Hm…
Aş putea face aşa: o zi stau eu pe ultimul loc, apoi o zi îl las pe el. Şi tot aşa… 🙂
AC
24 noiembrie 2007 la 23:58 |
Alin,
Chiar mă întrebam cât va mai trece până să te expui prin blogăreală. Nu mă miră rotundul, fiindcă e şi acesta un semn de perfecţiune. Uită-te la corpurile cereşti, la celulele vii, la ochii persoanei dragi… Îţi doresc să aduci şi să menţii o mireasmă proaspătă în această zonă, mai ales că la Pătrăţos cafeaua seamănă din ce în ce mai mult a nechezol.
Mihai
25 noiembrie 2007 la 00:16 |
Si uite-asa eu ramin tot mai singur in insistenta mea ca Alin sa nu-si faca blog, (din motive pe care i le-am expus in particular si care aveau mai putin de-a face cu geometria)…
Oricum, trebuie sa marturisesc faptul ca la preview-ul blog-ului am ris cu pofta de … pofta gazdei de-a se juca in … nisip
Si, cum nu ma las indus in eroare, spun si eu: ce zi ! ce zi !
25 noiembrie 2007 la 00:57 |
Domnu’ Mihai, să nu luăm în deşert… nechezolul! Şi-a avut epoca lui, precum Trabantul… Pe vremea cînd poporul era tîmpit că n-avea… colorul, chestiunea nechezolului nu era una de neglijat…
Ca să nu mai vorbim de faptul că tot nechezolul şi-a adus… obolul.
Păi cum se mai construia societatea asta multilateral dezvoltată – uită-te numai cît de pătrăţoşi sîntem şi cît de rotunzi ne dăm – fără nechezol?
Nu, nechezolul nu poate să lipsească din nici o cafenea neaoşă…
Nu aici e baiu’. Baiu’ e că s-au domnit românaşii şi acum vor cafenea care mai de care mai dichisită şi, mai rău, cafengii de soi… Cu patalama la notar…
De unde, dom’le, atîtea pretenţii?
Chia mă supăr acum, mai bine făceam blogul „Cu nechezolul la verificat”…
AC
25 noiembrie 2007 la 03:31 |
Nu te supăra Alin chiar din prima zi! Dar nechezolul este totuşi un surogat. Şi în lumea asta inundată de surogate, unele de-a dreptul cancerigene, eu care mi-s mai domnos prefer lucrurile autentice. Mi-am otrăvit ficatul cu destul nechezol, când vremurile o impuneau, dar acum cred că ne-am câştigat dreptul de a alege. S-a terminat cu socialismul şi avem free market. La fel şi în blogosferă e nevoie de primenire, de aer proaspăt, de autenticitate. Cer prea mult?
25 noiembrie 2007 la 09:08 |
Păi aş zice, Mihai, că trăim vremuri în care se cere prea mult… De exemplu, referitor la chestiunea nechezolului, unii ar vrea să ştie dacă a fost folosit la… insistenţe sau de bună voie.
S-ar mai vrea să se ştie şi dacă cei care au folosit nechezolul pot acum să se bucure pe deplin de libertatea de a-şi alege… aroma.
Probabil că e ceva adevăr în vorba aceea: Lasă-mă să te miros, ca să-ţi spun cît nechezol ai folosit…
25 noiembrie 2007 la 22:49 |
Mai sa fie, iar te-ai apucat de copiat..
Confesionala si thymos sunt chestii originale si se vede si in numarul de vizitatori. Listele de discutii cand erau la moda ai copiat ideea ca apoi dupa muuuuuulta vreme sa deschizi si lista numita InfoCrestin, nume care era conscarat de un site care a aparut anul acesta, deci plagiat.. Acum ai vazut ca patratosu are succes cu blogul lui si iti veni si tie ideea sa-i faci concurenta.. patratosu si tu hop rotundu la taclale cu patratosii..
Te-ai plafonat si ai ajuns la limita incompetentei tale. Un sfat prietenesc: Fa mai putine si mai de calitate!
26 noiembrie 2007 la 01:39 |
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu am folosit nechezolul fiindcă nu exista altceva pe piaţă, dacă mă înţelegi 🙂 Însă reacţiile de respingere ale organismului au fost cât se poate de naturale şi neregizate.
Întrucât nechezolul nu creează dependenţă decât la cei care n-au experimentat şi harul de a cunoaşte ‘the original thing’, mi se pare normal să caut o aromă mai bună. Doamne feri de o condamnare pe viaţă la nechezol.
Referitor la cafea, ştii că până şi zaţul ei miroase teribil de bine. Nu e valabil şi la surogate.
26 noiembrie 2007 la 09:51 |
Numa’ un pic am plecat la treburile mele din Canada, si cind vin acasa, ce-mi vad ochii obositi de drum prin ceata si noapte? Un obiect asa, rotund, da inca nu perfect! Mai mult un oval, care din triunghi vrea sa devina cerc… Un inceput de cerc! As zice ca se da rotund daca nu i-as fi simtit colturile altadata! A, e un OZNeu, care se misca rapid cind incoace, cind incolo, cind in sus cind in jos… dar ce deseneaza in aer? Un patrat(os)? Si la geamurile obiectului acestuia (ca e plin de ochi de jur-imprejur, si pe dinauntru si pe dinafara) stau asa niste omuleti micuuuutzi care se uita-ncoace si-ncolo si cauta loc de iesire. Iar cind gasesc iesirea, dau cu totii buzna afara pe cimp, unde zburda cu gingasie, dindu-se peste cap, facind tumbe prin iarba. O, de s-ar linisti sa vad ce scrie pe tricourile omuletilor! A, acum vad cu claritate: pe partea din fata e numele echipei cu care joaca: Alin Cristea. Pe spatele tricourilor, prenumele omuletilor: idei, ginduri, cujetari, mesaje, informatii, critici, polemici… Iar toti omuletii acestia au acelasi nume: Cuvinte.
Cred ca-s obosit, ca ori visez cu ochii deschisi, ori am halucinatii, ori altceva: merg sa ma culc. Mai stau pret de-un minut sa invirt rotundu’ la blogroll, apoi mai vedem noi miine.
Succes Aline! Era si timpul! Ma intreb cum de ai putut sa te abtii atita timp!
26 noiembrie 2007 la 22:44 |
Ei bine, succes! Am dorit sa scriu asta de la bun inceput, insa nu mi-a iesit. Ce a iesit insa e un blog nou, al meu, si ideea mi-ai dat-o tu. Urmarind pe confesionala procesul tau de decizie.
Asa ca scuze de intarziere, faceam curatenie pe „trepte”.
Multumim pt informatii si „rotunziri”…
Si multe binecuvantari.
27 noiembrie 2007 la 22:02 |
Draga Alin.
Iti urez ca rotunjimile sa nu fie, prin definitie, o antiteza la colturi – cel putin, nu in mod intentionat si ostentativ. Dumnezeu este creatorul tuturor formelor geometrice si tot el a creat spatiul – infinit, orin definitie – ca sa incapa acolo si sfera si paralepipedul.
In rest… iti doresc multe cuvinte spre zidire, in ambele sensuri (trimise si primite).
2 decembrie 2007 la 20:04 |
Astăzi, 2 decembrie, am descoperit că am primit un comentariu-spam acum o săptămînă:
Paul Says:
25 November 2007 at 10:49 pm
Mai sa fie, iar te-ai apucat de copiat..
Confesionala si thymos sunt chestii originale si se vede si in numarul de vizitatori. Listele de discutii cand erau la moda ai copiat ideea ca apoi dupa muuuuuulta vreme sa deschizi si lista numita InfoCrestin, nume care era conscarat de un site care a aparut anul acesta, deci plagiat.. Acum ai vazut ca patratosu are succes cu blogul lui si iti veni si tie ideea sa-i faci concurenta.. patratosu si tu hop rotundu la taclale cu patratosii..
Te-ai plafonat si ai ajuns la limita incompetentei tale. Un sfat prietenesc: Fa mai putine si mai de calitate!
Iată răspunsul meu:
Astfel de mesaje nu sînt binevenite pe acest blog. Ele relevă spirit gregar de bîză şi băşcălie caracteristic de obicei puberţilor întîrziaţi. Atunci cînd nu sînt intenţionat alcătuite astfel, ele sînt pripite, inadecvate, cu exagerări, confuzii, suspiciuni, şi, desigur, fără stilistică.
Pentru a încuraja spiritul de dialog, voi face următoarele precizări:
– A face “chestii originale” (care să se vadă în numărul de vizitatori) nu este nicidecum una dintre priorităţile mele. De fapt doar unul dintre cele două site-uri e original – Thymos, lansat la 1 decembrie 2005 –, celălalt fiind structurat exact la fel, cu aceeaşi culoare, singura diferenţă e că pe frontispiciu în locul lui George Enescu apare… Billy Graham.
– Numărul de vizitatori nu are neapărat de a face cu… originalitatea (ba chiar dimpotrivă, uneori). Comentariul lasă să se înţeleagă că ar fi un număr relativ mare de vizitatori pe cele 2 site-uri. Depinde de parametrii care se iau în discuţie. Avînd în vedere numărul mare de adrese la care trimit newsletterul Confesionala (de obicei lunar), numărul de vizitatori pe site-ul Confesionala nu este ridicat. Sînt peste 30 de site-uri neo-protestante care sînt în Top 100 (contor Trafic – categoria spiritualitate), în care Confesionala nu mai este deocamdată.
– Probabil ceea ce a dorit să exprime comentatorul a fost să spună că aceste două proiecte ale mele sînt mai cunoscute decît listele de discuţii pe care le moderez şi blogurile pe care le-am lansat în ultimul timp.
– Cînd erau la modă listele de discuţii? La evanghelicii din România anul 2006 a fost anul grupurilor de discuţii. Cuvinte la schimb, Media creştină, Divanul creştin, Masa Rotundă au cunoscut, fiecare, o perioadă de amplitudine în ceea ce priveşte dinamica lor. În 2005, la sfîrşitul lunii ianuarie, în urma unui articol de-al meu despre o conferinţă (Media creştină) în revista Adoramus, cineva mi-a propus să înfiinţez lista de discuţii Media creştină. Eu am răspuns: eu am experienţă cu newsletterele, nu cu listele de discuţii. Aşadar eu am făcut newsletterul lunar medi@, care prezintă reviste evanghelice, dar m-am înscris al doilea în noua listă de discuţii lansată la 31 ianuarie 2005. Doi ani mai tîrziu, cînd Iosif Ţon a anunţat încetarea activităţii listei Masa Rotundă, am anunţat imediat că voi lansa o listă de discuţii despre lumea şi cultura evanghelică. Grupul de discuţii Confesionala a fost lansat la 1 martie 2007.
– Comentatorul nu menţionează însă ACEASTĂ listă de discuţii pe care o moderez de 9 luni Se observă că ţine neapărat să se refere la lista InfoCreştin, pe care am lansat-o la 1 octombrie 2007. Precizez că i-am propus lui Vasile Tomoiagă să fie Moderator, însă a preferat să fie doar moderator secund. De asemenea, din grupul de iniţiativă face parte Daniel Chiriguţ, care se ocupă de site-ul InfoCrestin.ro.
– După cum oricine ştie, ar mai putea foarte bine să existe site-uri cu titlul InfoCrestin, dar cu altă terminaţie (com., org., info. etc.). Cu atît mai mult, o listă de discuţii care are acest nume nu are neapărat legătură cu site-ul respectiv. În ceea ce priveşte protecţia legală a mărcii (cînd e înregistrată, desigur), aceasta se face prin organismele abilitate şi conform legii.
– În comentariu apare ideea că aş face concurenţă blogului Pătrăţosului. În spaţiul public am anunţat anul acesta că aveam de gînd să-mi lansez blog de ziua mea, 6 iulie, cînd am împlinit vîrsta rotundă de 40 de ani. (Din păcate, acea zi a devenit cea mai nefericită zi a vieţii mele.) Cîţiva amici mai ştiau că aveam de gînd să-mi lansez cel puţin două bloguri, unul de puzzle cultural şi unul despe lumea şi cultura evanghelică. De asemenea, am semnalat pe liste de discuţii numeroase articole despre blogosfera laică. În newsletterul medi@ din august am prezentat, pentru prima oară în mediul evanghelic, o listă cu 60 de bloguri evanghelice. Acum, pe blog, am prezentat, tot pentru prima oară , o listă cu peste 100 de bloguri evanghelice. Sînt destul de ocupat pentru a mă seduce ideea de a-i face concurenţă Pătrăţosului sau altcuiva. Şi concurenţă înseamnă ceva, iar competiţie cu totul altceva.
– Sînt anumite motive pentru care Pătrăţosul e implicat în pretextul pe care l-am folosit pentru a lansa ACUM blogul şi pentru a-l lansa ASTFEL. Cei avizaţi mai ştiu cîte ceva, dar nicidecum totul.
– Din punct de vedere al proiectelor aflate în derulare (şi în perspectivă), sînt în perioada cea mai fertilă şi dinamică.
Aşadar, eu zic să ne vedem fiecare de treabă (şi mai puţin de topuri şi concurenţă) şi să ne însuşim un spirit de dialog care să ne submineze idiosincrasiile şi suspiciunile.
Şi fără… praf în ochi.
AC
24 noiembrie 2008 la 11:20 |
[…] De recitit prima postare: Să nu se lase nimeni indus în eroare […]
25 noiembrie 2008 la 09:14 |
[…] Reflecţia săptămînii – noiembrie (2) Cu ocazia împlinirii a unui an Rotund, am recitit prima postare: Să nu se lase nimeni indus în eroare. […]
4 noiembrie 2009 la 14:10 |
[…] fi observat că eu sînt interesat de această complementaritate (încă de la lansarea blogului La Rotundu), nu de opoziția rotundo-pătrățoasă (însușită clișeistic de […]
9 februarie 2010 la 14:23 |
[…] Eduard Orășanu: “Unul dintre cei mai “bătrâni” pe internet (din lumea evanghelică românească – iar cine nu crede să citească pe Alin Cristea).” (Eduard Orăşanu a fost editorul SSJ – prima revistă electronică din mediul evanghelic românesc, 1999-2003, comentariu pe blogul La Rotundu, 24 noiembrie 2007) […]