Posts Tagged ‘ionatan’

De ce îşi fac evanghelicii bloguri

2 februarie 2008

Pătrăţosu (11 iunie 2007): “Pentru că scrisul este un act katarhic, eliberator. Aşa m-am obişnuit. Am umplut caiete întregi pînă acum. Primul a fost prin 1984, un caiet roşu de 200 de file. Pe computer e mai uşor. […] Blogul este o chestie foarte egoistă pînă la urmă. Am descoperit că cel mai mult îmi foloseşte mie. Mărturisesc că nu m-am gîndit să slujesc altora, să fiu o lumină a secolului, să ajut prin comentariile mele la iluminarea poporului…, să ţin predici pe internet, să dau sfaturi premaritale, să ajut cu înţelepciunea foarte înaltă pe cei în căutare de pietre filozofale. […] Semnînd cu “Pătrăţosu” fac în primul rînd un exerciţiu terapeutic. Pentru mine însumi. Pot să mă asund între tineri care nu îmi bănuie vîrsta, funcţiile şi altele ca astea şi mă pot trata ca pe orice alt blogger, adică la TU!, într-un dialog fără fandoseli dumneavostreşti.”

Ionatan (17 iulie 2007): “Ca orice om care nu poate dacă nu scrie, am tot scris. Nu numai poezii, ci şi articole, povestiri, eseuri diverse, am notat gânduri şi idei care au rămas la stadiul de note… […] Blogul mi s-a părut o soluţie excelentă – şi s-a dovedit a fi, cel puţin până acum, o soluţie excelentă! Nu numai că pot publica ce scriu, dar mă şi obligă să scriu. Eu îl văd ca pe un angajament asumat înaintea Domnului, în primul rând, apoi înaintea voastră, a cititorilor.”

Adamaica (5 octombrie 2007): “Am blog pentru că m-a convins Alin Cristea să îmi fac unul.

Am blog pentru că cei care m-au citit mi-au spus:
+ Azi m-am odihnit în blogul tău.
+ Totdeauna se va găsi un tâmpit care să te creadă genial(ă).
+ Poeziile tale sunt diferite, articolele tale au în ele un fel de tristă realitate.
+ Am râs cu lacrimi citind perlele studenţilor. Trebuia să te sun să-ţi spun…
+ E fain, poţi şi mai fain, de la fain în sus.
+ Blogul tău e o oază de relaxare pentru mine.
+ Mi-a plăcut iniţial descrierea de pe pagina « Să vă spun de A.Dama ». Şi-am zis că trebuie să fie mişto ce urmează, aşa că am continuat să citesc. Fără pic de intenţie de a flata, dar chiar aşa fu, adică urmă ceva mişto.
+ Asta e lumea blogului. Dacă nu te păzeşte Dumnezeu, te mănâncă bloggerii şi comentatorii.

Am blog pentru că unii mi-au spus să mă retrag în turnul meu.

Posibilitatea de a veni în public cu trăirea-ţi se potriveşte ca o mănuşă spiritului veacului, fragmentarismului postmodern, paradigmelor răsturnate. Paradoxal, individualizării excesive i se dă un răspuns prin această aducere în faţă a vécu-ului personal, totul e să alegi tipul de discurs blogjurnalistic care îţi convine cel mai mult.”

Reclame