Archive for 11 februarie 2010

Google a închis șase bloguri de muzică pe motiv de încălcare a drepturilor de autor

11 februarie 2010

Google a închis cel putin șase bloguri de muzică foarte populare de pe platformele Blogger și Blogspot, pe motiv că aceste site-uri publicau informații și fișiere care încălcau drepturile de autor, informează publicația britanică The Guardian în ediția sa electronică. Utilizatorii ale căror bloguri au fost închise de către Google au fost înștiințați abia după ce arhivele site-urilor au fost șterse.

HotNews

Bloguri orădene în ZeList și BlogRank (11.02.2010)

11 februarie 2010

Top ZeList cuprinde 44.225 de bloguri româneşti.

71. oradeanul.com
159. mariuscruceru.ro
176. lilisor.net
222. romaniaevanghelica.wordpress.com
249. patratosu.wordpress.com
338. te.stiu.info
445. rimel.ro
496. dani-hellgaming.com
538. alinagadoiu.wordpress.com
559. bucatareselevesele.blogspot.com

Lista cu 400 de bloguri orădene prezente în Top ZeList se găseşte pe pagina Oradea în Top ZeList.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (joia).

Top BlogRank cuprinde 7.266 de bloguri (şi 49.386 de bloguri inactive).

81. mariuscruceru.ro
88. romaniaevanghelica.wordpress.com
101. rotundu.wordpress.com
129. adamaica.wordpress.com
210. academianae.wordpress.com
212. coolest-concepts.net
226. bucatareselevesele.blogspot.com
292. camix.wordpress.com
305. mirceapricajan.wordpress.com
310. chrina.wordpress.com

Lista cu 87 de bloguri orădene prezente în Top BlogRank se găseşte pe pagina Oradea în Top BlogRank.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (sîmbăta).

Bookblog – Nr. 1 în Top ZeList

11 februarie 2010

Pentru prima oară Bookblog este Nr. 1 în Top ZeList.

filarmonic@ – 6/2010

11 februarie 2010

Joi, 11 februarie 2010, 19.00
Filarmonica din Oradea
Concert simfonic
Dirijor: Mihai Agafiţa (Republica Moldova)
Solistă: Dana Borșan

În program:

R. Schumann: Concert pentru pian şi orchestră în la minor
F. Schubert: Simfonia a VIII-a în si minor (Neterminată)
R. Wagner: Rienzi – uvertura

Franz Schubert (1797-1928)

“Franz Schubert, care a murit la vîrsta de aproape treizeci şi doi de ani, a trăit toată viaţa în umbra lui Beethoven. Pentru vienezi, ba chiar pentru întreaga Europă, Beethoven era cel mai mare compozitor, şi numai cîţiva confraţi – Hummel, Spohr, poate şi Weber – meritau să fie menţionaţi alături de el. Schubert nu se număra printre aceştia. Asta nu înseamnă că era considerat un nimeni. În ţara sa se bucura de o oarecare reputaţie, deşi mai mult în calitate de compozitor de cîntece. Dar îşi cîştigase un renume înseosebi pe plan local. Fire timidă şi retrasă, Schubert nu a plecat niciodată prea departe de Viena, cu excepţia a două scurte călătorii în Ungaria învecinată, unde a predat muzică fiilor contelui Johann Karl Esternházy. Fiind primul mare compozitor din istoria muzicii care nu era şi dirijor şi instrumentist, nu putea să-şi cîştige renume ca interpret şi nici să-şi impună muzica prin propria virtuozitate. Nu a cerut niciodată prea mult de la viaţă, părînd mulţumit să scrie pagini după pagini de muzică, indiferent dacă aceasta era sau nu executată în public. […] La vreo patruzeci de ani după moartea lui, cînd omenirea şi-a dat seama că Schubert fusese unul din personajele creatoare colosale ale muzicii, s-au făcut eforturi de a se strînge amintiri de la cei care îl cunoscuseră.”

“În cei treizeci şi doi de ani ai vieţii sale, Schubert a compus enorm de multă muzică. […] Nu există nici un dubiu că Schubert, la fel ca şi Mozart, a fost unul dintre cei mai rapizi compozitori din istorie: era în stare să conceapă o lucrare întreagă în cap înainte de a o transpune pe hîrtie. Muzica lui este extrem de originală. Nici un compozitor contemporan nu a putut să scape total de influenţa lui Beethoven, Mozart şi Haydn; dar Schubert, din momentul în care şi-a cristalizat stilul, s-a eliberat de toate influenţele mai mult decît oricare alt compozitor al timpului.”

(Harold C. Schonberg, Vieţile marilor compozitori)

“Făcînd comparaţia cu vîrste egale (criteriu general al unei aprecieri exacte), Schubert este, cu siguranţă, cel mai fecund, dar şi cel mai inovator dintre marii muzicieni. Departe de a fi epigonul, dublura ‘feminină’ a lui Beethoven, aşa cum s-a vrut a se face din el, în realitate Schubert nu a avut rival nu numai în domeniul liedului, ci în nici unul dintre genurile principale. El cedează, poate, această întîietate cel mult în domeniul scenic (chiar dacă simţul lui teatral a fost puternic subestimat) sau în genul concertant, care îl interesa prea puţin. Nu era atras nici de virtuozitate, nici de antagonism, ci mai degrabă avea o slăbiciune pentru complementaritatea între parteneri; chiar cînd apela la intervenţia unui solist, muzica lui nu avea absolut nimic demonstrativ, ceea ce, evident, a dăunat succesului său… Dar sonata, cvartetul, simfonia şi muzica religioasă îi datorează contribuţii esenţiale, apreciabile atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ. Schönberg, taxat într-o zi ca ‘revoluţionar’, a răspuns că era ‘un nimic pe lîngă Schubert’, iar întreaga creaţie de maturitate a acestuia, mai ales cea din ultimii doi ani, ilustrează şi confirmă acest aforism revelator!”

(Dicţionar Larousse de mari muzicieni)

Simfonia a VIII-a în si minor (Neterminată)Franz Schubert

“Cea mai celebră dintre simfoniile romantice… […] Cu denumirea prin care a intrat în istorie, ‘neterminata lui Schubert’ continuă să fie expresia unui conţinut deplin dezvăluit, un conţinut ce emoţionează de la prima la ultima măsură prin marea lui profunzime, prin singulara frumuseţe şi măiestrie a realizării lui artistice.”

(Ioana Ştefănescu, O istorie a muzicii universale)

“Muzica lui Schubert este întotdeauna intensă, chiar dureros de melodică, fiind încărcată de un fel de melancolie care nu poate fi descrisă altfel decît… ei bine – schubertiană! […] Simfonia neterminată [“această favorită a tuturor”], desfăşurare impecabilă, elegantă, amestecată cu lirism desăvîrşit. […] A fost nevoie să treacă aproape patruzeci de ani după moartea lui Schubert [1828, la 31 de ani] pentru ca omenirea să-şi dea seama de geniul său. În ultima parte a secolului trecut, cînd muzica lui a început să fie publicată şi să se bucure de o circulaţie largă, a influenţat gîndirea lui Brahms, Dvořák, Bruckner, Mahler. Astăzi, locul lui Schubert este stabilit pentru totdeauna. Deşi a exercitat o influenţă nesemnificativă asupra şcolii romantice timpurii, a anticipat totuşi romantismul prin maniera subiectivă în care a abordat muzica. Schubert nu poate fi considerat primul dintre romantici, deoarece Carl Maria von Weber [1786-1826] a fost un compozitor mult mai romantic şi a exercitat o influenţă infinit mai mare asupra generaţiilor următoare. În schimb Schubert ocupă un alt loc, încă şi mai semnificativ. Este primul poet liric al muzicii.”

(Harold C. Schonberg, Vieţile marilor compozitori)

Brăduleț

11 februarie 2010

no comment – 5/2010

11 februarie 2010

Un model de advertising care promovează o poveste:

http://katairobert.wordpress.com/2010/02/10/comunicare-de-criza-un-print-curat

Inconturnabilul narativ…