Concurs electoral „Ilie Bolojan”

Cu ocazia votării primarului Oradiei, Asociaţia Thymos oferă un premiu pentru unul dintre răspunsurile corecte (rotunjite) la întrebarea:

Cu cîte procente peste 50% va fi ales Ilie Bolojan primar al Oradiei din primul tur?

La concurs pot participa doar orădenii. Răspunsurile trebuie date pe blogul „La Rotundu”:

https://rotundu.wordpress.com

Premiul constă în albumul Istoria ilustrată a secolului al XX-lea.

Se va acorda un premiu de 10 cărţi de la anticariat pentru indicarea procentajului corect (rotunjit) dacă Ilie Bolojan va obţine sub 50% în primul tur.

Premiul va fi înmînat la McDonald’s din cartierul Nufărul (împreună cu o îngheţată, desigur).

Hruşcă uitîndu-se la pietroaie

Cîştigătorii concursului “Vreau o Românie mai curată!”

Cîştigătorii concursului “Vreau o Românie mai curată!”

www.hotnews.ro

Premiul publicului

Foto: Cătălin Ionescu (ctx) – Şi căţeluşii sunt tot gunoi?
Video: Attila Szasz (sdgp) – Eco GramaTic

Premiile juriului

Secţiunea Foto:
Premiul juriului: Alexandra Carastoian (Aleca) – Lumea pe dos (1) – Bucureşti, feb 2008
Menţiunea juriului: Zsolt Schramko-Foldvary (Dugo) – Călan, 15.03

Secţiunea Video:
Premiul juriului: Choleva Cristina (Akasha) – O Românie Curată
Menţiunea juriului: Daniel Lorincz (danilorincz) – 1 Mai curat murdar

Marele Premiu: Daniel Ambros (danisoa) – Vreau o Românie mai curată

Galeria Finaliştilor

http://www.hotnews.ro/galerie?galleryId=2602225&concurs=finala

Pe 31 mai România renunţă la fumat

no comment 21 – România XXI

Nici o companie din România sau Bulgaria nu se află în primele 2.000 de companii ale lumii, top realizat de revista americană Forbes. [Gândul, 4 aprilie 2008]

Numărul de turişti în 2007 era de 50.000 în Bucureşti, faţă de 1.800.000 în Budapesta. [22, Nr. 16 (945), 15-21 aprilie 2008]

Un singur român, Cristi Chivu (locul 44 – 4.500.000 euro) e în primii 50 de fotbalişti cel mai bine plătiţi. [Antren, Nr.3, 5 mai 2008]

Numărul domeniilor de internet naţionale înregistrate în România cu terminaţia “ro” e de 281.569 (martie 2008), fiind de peste 40 de ori mai mic decît cel înregistrat în Germania, ţară care ocupă primul loc la nivel mondial, cu 11,8 milioane domenii web naţionale înregistrate, urmată de Anglia cu 6,56 milioane şi Olanda cu 2,78 milioane. Polonia are 888.883, Ungaria 350.000, Cehia 394.798. [ReporterEconomic.ro, Nr. 2 (150), aprilie 2008]

SUA se pot lăuda cu 11 reviste de popularizare a ştiinţei (printre care American Scientist), în România există doar Ştiinţă şi tehnică. [Dilema veche, Nr. 218, 17-23 aprilie 2008]

România nu are nici o universitate în clasamentul primelor 500 de universităţi din lume. De asemenea, România nu are nici o universitate nici în primele 100 din Europa. Ungaria are două, Polonia trei. [HotNews.ro, 19 aprilie 2008]

Studiul Institutului pentru Politici Publice referitor la serviciile publice arată că 12% din populaţie nu are apă curentă şi nu este racordată la canalizare iar 55% din locuinţele marilor oraşe nu sînt branşate la reţeaua de termoficare (din cauza facturilor mult prea mari la căldură). În schimb, tarifelele la apă şi căldură sînt pipărate, în top situîndu-se Bacău, Oradea, Zalău. La sfârşitul lui 2007, municipii precum Oradea sau Baia Mare nici nu înfiinţaseră încă serviciile locale de Poliţie Comunitară. [HotNews.ro, 29 mai 2008]

Decojită

no comment 20 – Tractoare artizanale

“În anii ’60, căruţele cu cai erau cel mai comun mijloc de transport în zonele piemontane. Însă eficienţa lucrului cu căruţa trasă de cai e mult mai scăzută, iar dificultatea mult mai mare decît în cazul lucrului cu tractorul. Una din cauzele producerii domestice de tractoare în Podhale (în locul achiziţionării unuia) era îngustimea ecartamentului (110 cm) căruţelor cu cai. Drumurile de pămînt care străbăteau cîmpiile sau pădurile, brăzdate de căruţe, s-au erodat cu timpul, transformîndu-se în şanţuri adînci şi înguste aflate în zone accidentate. Nici un vehicul, cu excepţia căruţei, n-ar fi răzbit în astfel de şanţuri, întrucît ar fi fost prea lat. Doar dacă n-ar fi fost vorba de un mic tractor ale cărui osii au fost scurtate. Acestae motivul pentru care, la începutul anilor ’60, ingenioşii munteni au început să-şi producă propriile tractoare. Acestea erau în general mici tractoare construite din părţi ale unor camioane sau vehicule de teren. […]

Tractoarele produse de Ursus erau prea mari şi prea scumpe pentru aceşti fermieri. După cum mi-a povestit un proprietar al unui astfel de tractor artizanal, un tractor Ursus costa, în acea perioadă, 40.000 de zloţi, iar să mituieşti un funcţionar pentru a-ţi aloca unul costa 60.000 de zloţi.”

IDEA, Nr. 28, 2007