Trei citate (5)

“Dacă alungarea lui Dumnezeu din conştiinţa noastră a dus la lipsa noastră de pricepere, care a adus după sine pleiada de nelegiuiri descrise mai sus, ciudăţenia este că omul nu pare să găsească drumul înapoi. Dacă problemele lui au pornit de la alienarea de Dumnezeu, rezolvarea lor ar trebui să plece de la reîmpăcarea cu Dumnezeu. După cum afirmă sfîntul Augustin, sufletele noastre fiind din Dumnezeu, în fiecare om există o anumită căutare a lui Dumnezeu, o tînjire după transcendent. John Stott a mers pînă acolo încît a afirmat, după un studiu de peste douăzeci şi cinci de ani, că în tot ceea ce face omul se pot distinge trei strigăte majore: primul, după Dumnezeu, al doilea, după semnificaţie, şi al treilea, după oameni. Dar aici [Romani 3:11] Pavel vorbeşte despre o căutare cu tot dinadinsul (εκζητεω), despre o căutare hotărîtă, o căutare în care am aruncat întreaga nostră fiinţă şi energie, pentru că am înţeles că obiectul ei preţuieşte mai mult decît orice. Atunci cînd cineva care-L caută cu tot dinadinsul pe Dumnezeu Îl găseşte, Îl va iubi pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul şi cu tot cugetul. Acela care căutîndu-L astfel pe Dumnezeu L-a găsit va înţelehe cuvintele Domnului Isus: ‘Cine iubeşte pe tată ori pe mamă, mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine’ (Mat. 10:37).”

“O dată ce am înţeles că Dumnezeu a trebuit să-Şi plătească Sieşi preţul răscumpărării noastre, am înţeles şi de ce începe Pavel aşa cum începe propovăduirea Evangheliei lui Hristos: ‘Mînia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăduşe adevărul în nelegiuirea lor’ (1:18, s.n.). Întreaga noastră viaţă trebuie să avem ochii aţintiţi asupra acestui adevăr. El ne va ajuta să nu uităm că relaţia cu Dumnezeu trebuie luată în serios. Iar lucrul acesta este posibil doar dacă respectăm cu întreaga noastră fiinţă lucrarea Domnului Isus Hristos, revenind, prin credinţa materializată în mprturisirea păcatului, în singurul spaţiu de existenţă în care ne putem bucura de viaţa veşnică: ‘în Hristos’ sau ‘sub har’.”

“Pentru deciziile care trebuie luate pe loc, bătălia mare trebuie să fie pe trăirea în conformitate cu crezul. Dacă păstrăm acest raport, înseamnă că, atunci cînd se îndreaptă crezul nostru, automat se va îndrepta şi viaţa noastră. Iar crezul nostru se poate îndrepta doar prin înţelegerea corectă a Cuvîntului lui Dumnezeu. În concluzie, esenţa luccrurilor este legată de tiparul în baza căruia trebuie să ne trăim viaţa: teologia trebuie să ne modeleze trăirea, crezul trebuie să ne modeleze umblarea. Acest tipar nu trebuie călcat în picioare nici cu riscul de a continua să fim încă o vreme slbi în credinţă. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui de faptul că ceea ce face este în conformitate cu ceea ce crede.”

Beniamin Fărăgău, Epistola lui Pavel către Romani, Editura Logos, Cluj-Napoca, 1999

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: