Archive for 7 ianuarie 2008

15 postări în Top 100

7 ianuarie 2008

11 postări în Top 50
10 bloguri în Top 50

7 ianuarie 2008, 21.45

2. Transmisiunea în direct a înmormântării lui Petru Dugulescu
3. De ce s-a botezat Domnul Cristos?
6. Pastorul Petru Dugulescu va fi înmormântat luni, la Timişoara
7. De la universitatea medievală la universitatea modernă
12. Epilog
19. A murit fr. Petrică Dugulescu
20. c. 15 mai 1974 – Notă explicativă dată în armată
22. Josh McDowell revine in Romania
34. ce se intampla cind vrei sa schimbi muzica in masina…
42. Adio Hruşcă, adio Crăciun…
47. Reactii si contrareactii la moartea pastorului Dugu (II)
62. Josh McDowell revine in Romania
77. Alina Olariu, poze inmormantare
94. Misiunea „Cerul”
99. Henry Nouwen

Dugu (Turul blogurilor de Bobotează)

7 ianuarie 2008

Petru Dugulescu: Dezinformaţii pre-funeralii

“Pastorul baptist Petru Dugulescu, deputat PNŢCD de Timiş (1992-2000), a decedat joi, 3 ianuarie 2008. În cele câteva zile până la înmormântarea sa (7 ianuarie) s-au scris diverse lucruri despre personalitatea şi activitatea lui, adunându-se însă şi destule greşeli de informare, fapt care ar trebui să constituie (încă) un semnal de alarmă referitor la manevrarea informaţiilor în spaţiul public.

Ziarul Gândul a publicat în 5 ianuarie un articol cu tilul: “Petru Dugulescu, preşedintele baptiştilor din România, a murit de inimă”. Probabil sursa de inspiraţie a fost… BBC, care scria, cu o zi înainte, în engleză: “Capul Bisericii Baptiste din România a decedat.” Fals! Otniel Bunaciu, preşedintele Uniunii Baptiste din România, încă trăieşte…” (Alin Cristea)

Articolul tradus în limba engleză: InfoChristian

Jurnalul călătoriei mele: Reacţii şi contrareacţii la moartea pastorului Dugu

“Dacă topurile WordPress au fost practic acaparate de articole şi postări legate de moartea carismaticului pastor Dugulescu, alias Dugu, cum i se spunea neoficial, de informaţii de ultimă oră aduse de diverşi binevoitori, se pare că lucrul acesta a reuşit să îi irite pe mai mulţi bloggeri cu state vechi într-ale topurilor WP. […]

Mi-a plăcut foarte mult cum l-a numit un pastor pe regretatul Dugu: un STEGAR… Şi asta cred că a şi fost… dincolo de orice altceva, el va rămâne pentru mine unul dintre cei care au avut curajul să fluture steagul creştinismului evanghelic în vremuri în care cei mai mulţi nu au avut curajul să o facă AICI, în ţară, unul dintre cei care au contribuit la dezvoltarea protestantismului, a mişcării evanghelice de la noi.” (Emanuel Sârbu)

Perspective creştine: Amintiri cu Dugulescu

“Petrică mi-a rămas în memorie din anii de dinainte de revoluție ca un bărbat de care s-a folosit Dumnezeu, un om al lui Dumnezeu. Era generos, prietenos, te încuraja și mângăia! Era un bun orator, vorbea și însoțit de harul Domnului. Avea șarm, era sensibil (de aici și poeziile sale excepționale). Avea umor, îi plăcea să spună și să asculte o glumă bună. Dar era în mod absolut serios dedicat familiei, Domnului și lucrării sale. […]

Petrică și cu mine semănam puțin, așa la fizic. Mai în tinerețe purtam și eu părul mai lung, și îl am creț când este mai lung. Amândoi mai rotofei, cu ochelari, eram adesea întrebați dacă suntem și frați de corp! Ba o dată, după ce se mutase la Timișoara, eu mergeam pe jos către biserica penticostală de pe aceeași stradă cu biserica păstorită de Petrică. Când am trecut prin fața porții de la curtea bisericii lor, din umbră se desprinde o siluetă, care mă acostează: „Pace, frate Petrică!” „Pace”, răspund eu, „dar nu sunt fratele Petrică, sunt fratele Doru”. „Ba nu, sunteți fratele Petrică!” ripostează silueta cu convingere. „Frata dragă, nu sunt Petrică Dugulescu. Semănăm, ne cunoaștem bine, dar sunt fratele Doru și merg la biserica penticostală de mai jos, la fratele Codreanu”! În sfârșit, omul și-a cerut scuze și s-a retras în umbra porții, probabil pentru a-l aștepta mai departe pe Dugulescu.” (Ted Doru Pope)

Prologos: Unii se mândresc cu Petru Dugulescu

“Căutând nişte informaţii pe net, am dat de un site al Bisericii Evanghelice din Italia. Surpriza mare a fost să văd că pe această pagină, sub titlul: “Cine sunt creştinii evanghelici?”, pastorul Petru Dugulescu se află într-o companie extrem de selectă, din care vreau să amintesc pe preşedintele american Jimmy Carter, pastorul de culoare Martin Luther King, tenismanul Michael Chang sau vedeta lui A.C.Milan, fotbalistul brazilian Kaka.” (Mihai Ciucă)

Pătrăţosu: Cum de-au ocupat baptiştii wordpress-ul?

“Comunitatea baptistă are cîteva personalităţi nu prea cunoscute în afara “strîmtului nostru cerc”, dar destul de cunoscute în bisericile noastre. Cînd se întîmplă ceva cu unul dintre aceştia (vezi cazul Negruţ – acuza de plagiat, Ţon – trecutul neguros, Dugulescu – deces) toată lumea sare… ca unul. Comunitatea baptistă este şi curioasă….. sau se interesează de liderii ei. Ăsta este un lucru pozitiv. Ne pasă de cine este în faţă. Cel puţin deocamdată. […]

Comunitatea baptistă vorbitoare de limbă română este destul de bine educată şi dotată în privinţa calculatoarelor. Foarte mulţi tineri baptişti lucrează în domeniul I.T. Foarte mulţi baptişti preferă calculatorul televizorului. Asta explică şi afluenţa foarte mare de bloguri neoprotestante în WordPress şi nu numai.” (Marius Cruceru)

TibiPop: Democraţie şi persecuţie

“În urmă cu aproape o lună l-am auzit pentru prima oară predicând şi vorbind despre lucrarea pe care o face pe pastorul Petru Dugulescu. Îl mai auzisem până atunci vorbind la radio, mai citisem câte ceva despre el şi cunoşteam despre prietenia lui cu poetul Ioan Alexandru, ceea ce era o recomandare suficientă pentru mine. În urmă cu vreo două săptămâni însă am pus mâna pe ultima sa carte, Democraţie şi persecuţie, pe care am citit-o pe nerăsuflate.[…]

Petru Dugulescu recunoaşte, în epilogul cărţii, că s-a înşelat crezând că în democraţie persecuţia nu este posibilă.” (Tibi Pop)

Pe scara Cerului: Dugulescu – documente oficiale

“Despre Petru Dugulescu s-au spus multe în ultima vreme. Nu întotdeauna de bine. Acum probabil se va scrie doar de bine. Am făcut un scurt research prin documente oficiale şi am găsit cîteva poziţii interesante ale sale în plenul Parlamentului României.

Prietenia sa cu poetul şi profesorul Ioan Alexandru este un alt moment care trebuie remarcat. Aflaţi în câteva rânduri la Casa Albă, au încercat împreună să dea la un moment dat o altă faţă Românei. Mai bună bineînţeles. Şi pentru asta ar trebui să le mulţumim celor doi ce nu mai sunt printre noi.” (Emi Pavel)

Dezvăluiri, dezinformări şi divagaţii: Dugulescu #7

Petru Dugulescu în Camera Deputaţilor: “Mă adresez domniilor voastre cu rugămintea de a analiza şi dispune ca una din sălile reprezentative ale Camerei Deputaţilor să poarte numele regretatului senator, deputat şi fost coleg al nostru, Ioan Alexandru, care, după cum bine ştiţi, a trecut în eternitate.

Consider şi sunt convins că şi dumneavoastră gândiţi ca şi mine, că este binevenită această propunere prin care noi toţi şi urmaşii noştri să cinstim memoria poetului, patriotului, omului de aleasă cultură, politicianului care şi-a adus o contribuţie semnificativă la instalarea democraţiei, începând chiar din momentul în care a primit tancurile cu crucea în mână, în seara de 21 decembrie 1989, care a luptat apoi cu tot sufletul şi întreaga sa fiinţă la consolidarea acesteia, care a demonstrat până în ultima clipă a vieţii lui înaltul său patriotism.”

Barzilai-en-Dan: De ce a murit Petru Dugulescu?

“Petru Dugulescu a fost bolnav de inimă de câţiva ani buni. Obezitatea a cauzat multe complicaţii. Peste această realitate, a fost şi o fire furtunoasă, cu o mare încărcătură sentimentală. Acum a mai venit şi această exagerare răuvoitoare din parta unor căutători după senzaţional. Pasiunea lor este să vândă ziare, nu să se poarte omeneşte. Să fi fost această “picătură” care a umplut paharul şi a provocat atacul de cord al lui Petrică Dugulescu? […]

În ziua aceea, un grup de pastori prieteni îl chemaseră la prânz să ia masa împreună şi să se sfătuiasca cum îl pot ajuta. Prea întristat, Petrică i-a refuzat. Seara a dat telefon unuia dintre ei şi şi-a cerut scuze că nu a acceptat invitaţia. Ar fi fost oare altfel? Unele poveri se înjumătăţesc atunci când le purtăm cu prietenii …

Ca la fiecare dintre noi, la ora bilanţului oscilăm cu părerile între ceea ce a fost şi ceea ce ar fi putut să fie…” (Daniel Brânzei)

Notă: Nici un blog nu a menţionat că Holywood-ul face un film despre viaţa pastorului Petru Dugulescu.