Filme românești (12): Osînda

Duminică – 8 noiembrie, PRO Cinema, 20.00

Osînda (1976)
Regia: Sergiu Nicolaescu
Cu: Amza Pellea

“Romanul lui Victor Ion Popa ‘Velerim şi Veler Doamne’ inspiră unul dintre cele mai frumoase poeme de iubire din cinematograful românesc.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

“Osînda păstrează, într-adevăr, acea caracteristică a filmelor lui Sergiu Nicolaescu: nervozitate, dinamism, înlănțuirea narațiunii pe pivoți solizi, cu niște salturi dezinvolte între acețtia.” (Mircea Alexandrescu, Cinema, 1976)

Filme românești (11): E pericoloso sporgersi

Sîmbătă – 7 noiembrie, PRO Cinema, 22.35

E pericoloso sporgersi – Marele premiu, Bratislava; Premiul special al juriului, LaBaule; Premiul criticii “Michel Perez”, Montpellier; Selecţie Quinzaine des realisateurs, Cannes
Comedie, Franţa-România, 1993
Regia: Nae Caranfil
Cu: George Alexandru, Marius Stănescu

“Un film excepțional după părerea mea, care nu poate lipsi din nici un top al filmelor românești din toate timpurile.” (Cristian Tudor Popescu) (Gândul, 6 noiembrie 2009)

“Într-un orăşel de provincie unde, în 1989, frustrarea politică se îmbină cu cea erotică, o elevă, un actor şi un soldat trăiesc obsesia evadării din orăşelul ca o cazarmă, în ţara somnolentă ca un orăşel de provincie ce seamănă cu o cazarmă. Cei trei se caută mereu, şi mereu se pierd unii de alţii. ‘Film vesel despre oameni trişti care visează fără a îndrăzni să spere’ (din expunerea de intenţie a autorului).” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“’Folosind ingenios formula tripticului care îmbină istorioarele Elevei, Actorului şi Soldatului într-o poveste unică despre sufocantul climat al epocii ceauşiste’, filmul are ‘prospeţime, spontaneitate, umor insolent, scenariu foarte bine articulat, ton cuceritor’ (Dana Duma)” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Operă de reflecţie nostalgică şi amuzantă asupra unui trecut dureros – o veritabilă reuşită.” (Guide des Filmes, 1995)

“Un Rashomon al comediei.” (Le Film Français)

Filme românești (10): Baltagul

Sîmbătă – 7 noiembrie, B1, 21.45

Baltagul (1969)
Regia: Mircea Mureșan
Cu: Margarita Lozano

“Filmul are pasaje notabile, dar e trădat prin carenţe de fond, structură dramaturgică şi relief psihologic. Spectaculosul şi pitorescul, tentaţia epatării vizuale l-au îndepărtat pe realizator de filonul tragic al romanului.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

“Chiar dacă filmul are rezonanțe de mit și legendă (…), îi lipsește o aprofundată viziune mitologică: Baltagul cinematografic lasă doar uneori să se întrevadă că opera de inspirație descinde din ‘Miorița’.” (Călin Căliman, Istoria filmului românesc 1897-2000)

Cel mai bine plătite actriţe de televiziune din SUA

Tyra Banks, America’s Next Top Model – 30 milioane de dolari
Katherine Heigl, Anatomia lui Grey – 18 milioane
Marg Helgenberger, CSI – Crime si Investigaţii – 9,5 milioane
Eva Longoria, Neveste disperate – 9 milioane
Mariska Hargitay, Lege si ordine: Brigada specială – 8,5 milioane
Julia Louis-Dreyfus, Aceeaşi Christine, alte aventuri – 8 milioane
Maura Tierney, Spitalul de Urgenţă – 8 milioane
Tina Fey, 30 Rock – 7 milioane
Marcia Cross, Neveste disperate – 6,2 milioane
Jennifer Love Hewitt, Mesaje de dincolo – 6 milioane
Ellen Pompeo, Anatomia lui Grey – 6 milioane

Forbes.com

Cîte coșuri de gunoi sînt în Oradea

Ilie Bolojan: “Anul trecut în oraş erau 1.700 de coşuri de gunoi, anul acesta am crescut numărul lor la 2.500 şi ne dorim ca în anul 2010 numărul coşurilor de gunoi stradale să ajungă la 5.000, ca să nu mai existe nici un impediment sau scuză pentru nearuncarea mizeriilor la coş. Din statisticile municipalităţii rezultă că anual se vandalizează între 300 – 400 coşuri de gunoi. Este important să avem grijă de mobilierul urban existent, pentru că, dacă înmulţim suma necesară pentru înlocuirea unui coş de gunoi, care este de aproximativ 150 lei, cu numărul coşurilor distruse într-un an, rezultă suma de 60.000 de lei, sumă cu care municipalitatea ar putea realiza şi alte obiective importante pentru oraş.”

Angela Furtună: Media fascism în România de astăzi

“Presa nu reuşeşte să devină instituţia democrată aşteptată, ci se stalinizează, pentru că transformă libertatea de expresie în dictatura oricărei libertăţi de expresie, părăsind teritoriul normalităţii şi al deontologiei.”

angela2008furtuna.wordpress.com

Culorile toamnei (27)

Politice (21)

“Avem de ales între un populism paternalist şi centralist şi un mozaic de carteluri politico- economico-mediatice centrifuge, egoiste, nepăsătoare faţă de binele naţional.” (Mircea Cărtărescu)

Culorile toamnei (26)

Filme (6-12 noiembrie)

Underground – Vineri, PRO Cinema, 22.00
“Alegorie excepţională despre falsitatea comunismului şi destrămarea Iugoslaviei, “un pamflet împotriva propagandei şi a manipulării. O parabolă universală purtată pe umerii unor personaje puternice: Marko gangsterul «respectabil», Nataljia actriţa, Blacky tipul idealist, Ivan paznicul grădinii zoologice. Toţi în acelaşi circ, sub bombele naziste, apoi sub dictatura lui Tito.” (François Gorin) (Cinema… un secol şi ceva, 2002) Palme d’Or la Cannes. De văzut de 3x.

Scripcarul pe acoperiș – Sîmbătă, Cinemax, 12.40
“Adaptare a musicalului lui Joseph Stein după romanul lui Şalom Alehem ‘Tevi lăptarul’. Secv. rapel: ‘visurile’ povestite de erou pentru a-şi îndupleca soţia la concesii sînt admirabil traduse în imagini de Oswald Morris.” (Dicţionar universal de filme, 2002) De văzut de 3x.

E pericoloso sporgersi – Sîmbătă, PRO Cinema, 22.35
“’Folosind ingenios formula tripticului care îmbină istorioarele Elevei, Actorului şi Soldatului într-o poveste unică despre sufocantul climat al epocii ceauşiste’, filmul are ‘prospeţime, spontaneitate, umor insolent, scenariu foarte bine articulat, ton cuceritor’ (Dana Duma)” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Vorbește cu ea – Duminică, TVR Cultural, 23.20
“Regizorul şi-a pierdut, cu certitudine, orice urmă de sarcasm, care-i făcea filmele din anii ’70-’80 atît de savuroase. Ca şi filmul precedent – Totul despre mama mea – Hable con ella se opreşte la tonul grav, dar o face cu mai multă sensibilitate parcă şi, chiar dacă la fel de lacrimogen, e un lacrimogen ce nu mai jenează (poate pentru că ne-am obişnuit deja cu el?). Filmul e un poem de excepţie dedicat Femeii, o declaraţie de dragoste şi o dovadă de iubire la superlativ, unul din filmele foarte puternice care nu încetează să te obsedeze la mult timp după ce l-ai văzut.” (Laurenţiu Brătan) (22, nr. 690, 27 mai – 2 iunie 2003) Globul de Aur pt. film străin. De văzut de 3x.

Alte filme

Permis de căsătorie (2007), cu Robin Williams – Vineri, HBO, 16.05
Volpone (2003), cu Gérard Depardieu – Vineri, PRO Cinema, 17.00; Sîmbătă, 11.45
Confesiunea unui anonim (2001), cu Billy Bob Thornton – Vineri, TVR 2, 00.10
Războiul lumilor (2005), cu Tom Cruise – Sîmbătă, PRO TV, 20.30
Citește și arde (2008), cu George Clooney – Sîmbătă, HBO, 20.30
Baltagul (1969), cu Ilarion Ciobanu – Sîmbătă, B1, 21.45
Ocean’s 13 (2007), cu George Clooney – Sîmbătă, HBO, 22.05
Colecționarul de oase (1999), cu Denzel Washington – Sîmbătă, PRO TV, 23.00
Lacombe Lucien (1974), cu Pierre Blaise – Sîmbătă, TVR Cultural, 23.20
Osînda (1976), cu Amza Pellea – Duminică, 20.00
O floare și doi grădinari (1969), cu Sadhana – Duminică, Național, 20.15
Păsările (1964) – Luni, Cinemax, 21.00; Joi, 19.00
Dl. Jones (1993), cu Richard Gere – Marți, PRO Cinema, 22.00
Floare de cactus (1969), cu Goldie Hawn – Miercuri, PRO TV, 14.15
Greu de ucis (1988), cu Bruce Willis – Joi, HBO, 23.55

Culorile toamnei (25)

Bloguri orădene în topuri – 5 noiembrie 2009

Top ZeList cuprinde 35.458 de bloguri româneşti.

75. oradeanul.com
235. te.stiu.info
352. bucatareselevesele.blogspot.com
399. mariuscruceru.ro
408. romaniaevanghelica.wordpress.com
450. academianae.wordpress.com
478. dani-hellgaming.com
551. adamaica.wordpress.com
582. rimel.ro
593. rotundu.wordpress.com

Lista cu 394 de bloguri orădene prezente în Top ZeList se găseşte pe pagina Oradea în Top ZeList.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (joia).

Top ZeList Dinamic cuprinde 4.268 de bloguri româneşti.

69. blogurievanghelice.blogspot.com
98. oradeanul.com
109. romaniaevanghelica.wordpress.com
126. studentclub.ro/tudorg
169. mariuscruceru.ro
281. lilisor.net
400. toamnaoradeana.com
419. alexandruseres.com
432. throughlifelightandlens.blogspot.com
483. romaniievanghelici.wordpress.com

Lista cu 58 de bloguri orădene prezente în Top ZeList Dinamic se găseşte pe pagina Oradea în Top Dinamic.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (joia).

Top BlogRank cuprinde 7.993 de bloguri (şi 41.899 de bloguri inactive).

80. romaniaevanghelica.wordpress.com
92. mariuscruceru.ro
104. oradeanul.com
129. rotundu.wordpress.com
137. adamaica.wordpress.com
245. academianae.wordpress.com
264. wassupady.com
292. bucatareselevesele.blogspot.com
293. patratosu.wordpress.com
332. coolest-concepts.net

Lista cu 90 de bloguri orădene prezente în Top BlogRank se găseşte pe pagina Oradea în Top BlogRank.

Actualizarea topului se face o dată pe săptămînă (sîmbăta).

Culorile toamnei (24)

Politice (20)

“Când vieţile noastre sunt subordonate scopurilor politicului, politicul acţionează distructiv, ca o otravă. Când vieţile noastre reprezintă scopul politicului, politicul acţionează binefăcător, ca un medicament.” (H.-R. Patapievici)

Culorile toamnei (23)

filarmonic@ – 45/2009

Joi, 5 noiembrie 2009, 19.00
Filarmonica din Oradea
Concert simfonic
Dirijor: Romeo Rîmbu
Solistă: Rusandra Panfili (Republica Moldova)

În program:

J. Sibelius: Concert pentru vioară și orchestră în re minor
E. Elgar: Variațiunile Enigma

Jan Sibelius (1865-1957)

“Puţini mari compozitori au avut parte de aprecieri atît de contradictorii precum Sibelius. Iată într-adevăr un artist despre care, pe de o parte, de la intrarea lui în scenă, în jurul anului 1890, s-a vorbit încontinuu şi care rămîne unul dintre puţinii compozitori ai secolului XX care a suscitat din abundenţă comentarii de ordin strict muzical (numeroasele analize ale celor şapte simfonii ale sale), dar care, pe de altă parte, a fost trecut total sub tăcere, cel puţin pînă într-o perioadă recentă, în mediile aşa-zise de avangardă, numele lui nefiind nici măcar menţionat în unele lucrăti foarte serioase de istorie a muzicii secolului XX. Foarte frecvent, Sibelius nu a fost comentat decît în termeni pitoreşti sau mitologici. De aici, falsa idee a unui Sibelius izolat de muzica epocii sale, precum Finlanda de restul Europei. În realitate, de-a lungul întregii lui vieţi active, Sibelius a fost un mare călător, cunoştea la perfecţie şi ţinea cont de tot ceea ce se petrecea în jurul lui. Toate acestea nu înseamnă că singurătatea exista mai puţin pentru el şi că nu o resimţea cu duritate, dar ea se situa la un nivel diferit, mult mai interesant.

Pentru a reveni la judecăţile contradictorii care s-au făcut relativ la Sibelius, trei citate ar ajunge pentru a le ilustra: ‘Cel mai mare simfonist după Beethoven’ (Cecil Gray, 1931); ‘Eternul bătrîn, cel mai prost compozitor din lume’ (René Leibowitz, 1966); ‘Principalul reprezentant, împreună cu Schönberg, al muzicii europene, după moartea lui Debussy’ (Constant Lambert, 1934). Reacţia împotriva lui Sibelius a atins puunctul culminant în preajma morţii sale, la începutul marelui val serial de după al doilea război mondial şi respectiv în perioada în care au început şi reacţiile împotriva acestui val (în Anglia, exista, în plus, sentimentul de vinovăţie că, după 1930, Sibelius fusese ridicat în slăvi, în detrimentul lui Schönberg, Berg, Webern şi chiar Stravinsky). Astăzi, reculul timpului permite observarea limpede a acestei situaţii, iar problemele actuale ale muzicii conferă din nou întreaga valoare atitudinii sănătoase a unui Constant Lambert, care în Music Ho! (1934) a avut clarviziunea de a cita printre capodoperele recente în acelaşi timp Variaţiunile pentru orchestră de Schönberg (1928) şi Simfonia a VII-a de Sibelius (1924).” (Dicţionar Larousse de mari muzicieni, 2000)

Edward Elgar (1857-1934)

“În anii ’30 ai secolului nostru, criticii nu au reuşit să vadă, dincolo de postromantismul strălucitor al lui Elgar, faptul că muzica lui se remarca printr-o anumită particularitate. Spre deosebire de predecesorii lui victorieni, Elgar avea o individualitate ieşită din comun. Este adevărat că orchestra lui pornea de la cea a lui Strauss sau Wagner, iar formele simfonice şi concertistice de la Brahms, dar melodiile şi modul de mînuire a formelor erau definitorii pentru el. Melodia lui Elgar, cu tensiunea ei curioasă, cu intervalele ample şi salturile exuberante, cu spiritul său englezesc, puternic şi încrezător (greu descris în cuvinte, dar evident), este recunoscută imediat ca operă aparţinînd unui anumit compozitor din istoria muzicii şi nimănui altcuiva.” (Harold C. Schonberg, Vieţile marilor compozitori)

“Între moartea lui Handel în 1759 şi afirmarea lui Edward Elgar în ultimul deceniu al secolului trecut, în Anglia n-a existat nici o personalitate majoră în domeniul muzicii. […] Elgar s-a abătut de la vehile tipare. A fost recunoscut drept cel mai mare compozitor al Angliei şi s-a bucurat de o reputaţie imensă în timpul vieţii. Apoi a scăzut rapid, pentru a creşte din nou în anii ’60 ai secolului nostru. […] Căderea lui Elgar în desuetudine timp de mai multe decenii trebuie pusă nu numai pe seama esteticii neoclasice, cu repulsia ei faţă de romantism, ci şi a interesului faţă de naţionalism, reprezentat în Anglia de Ralph Vaughan Williams şi reînvierea şcolii elisabetane. […] Naţionaliştii s-au orientat spre fondul nativ, dar Elgar n-a vrut să procedeze în acelaşi fel. El considera că datoria compozitorului este să inventeze melodii, nu să le citeze sau să pornească de la temele trecutului. […] În 1900, Elgar era deja cel mai vestit compozitor din Anglia, mai ales după uriaşul succes cu Variaţiunile Enigma din 1899.” (Harold C. Shonberg, Vieţile marilor compozitori)

Culorile toamnei (22)

Cît de jos a ajuns Cotidianul…

Topul beneficiarilor: Fripturiştii lui Traian Băsescu e articolul josnic care ne arată fața urîtă a României. Nu a minerilor violenți sau a politicienilor versatili, nu a țiganilor hoți sau a judecătorilor corupți, ci obrazul zbîrcit al jurnalismului românesc.

Ignobila scriere a condeiului în spațiul românesc, acum, la 20 de ani de la căderea comunismului, și-a găsit loc în paginile unei publicații cîndva citită și respectată. Libertatea de a avea opinii s-a zbîrcit, regretabil, în gălăgia mitocănismului. Fructul proaspăt al democrației, jurnalismul consistent, s-a stafidit, cu bătrînețea pe moarte călcînd. Moartea unui cotidian poate fi onorabilă, dar bătrîniciozitatea e deja zgura Cotidianului.

Această senilitate intempestivă a gestului jurnalistic devine semnul clar al lipsei de potență intelectuală, sau, mai grav, al pervertirii reflexului de ordin superior într-unul primar, al exhibării resentimentului și al mercenariatului. A căzut comunismul ca regim politic, dar nu a căzut încă nemernicia cu rădăcini adînci în epoca predecembristă. Nu se mai vorbește în șoaptă, dar se înjură în gura mare, nu se mai face autocritica tovărășească, dar se practică pe scară largă calomnia și pamfletul ca zeflemea.

Limbajul de mahala nu e doar o alternativă comunicațională, ci instaurează impudicul. Viața unor oameni valoroși, profesional și uman, ajunși persoane publice e ponegrită într-un mod care te face să te simți întinat fie și numai prin lectura cîtorva fraze scrise cu evidentă rea intenție și cu lipsa totală a deontologiei profesionale.

Pentru fiecare dintre paragrafele mizerabile va trebui să citim cîte trei articole bune din presa românească pentru a ne recupera buna dispoziție. Pentru a redescoperi parametri culturali și existențiali care să ne facă să ne ridicăm ochii de jos, de unde a ajuns Cotidianul.

Recuperarea cotidianului – asta da strategie electorală.

Candidez pentru postul de președinte al cotidianului colțului meu de viață. Voi implementa măsuri ferme de combatere a gripei jegoase care transformă persoanele reale în personajele neverosimile din articolelor jurnaliștilor nesimțiți. Voi consuma lapte cu cereale antiipocrizie și voi înghiți pastile amare pentru combaterea amneziei. Voi participa zilnic la talk-show cu mine însumi, pentru a-mi testa reflexele intelectuale și pentru a mă antrena pentru greutățile mandatului.

Voi fi, desigur, președinte-jucător. Da-mi-ar Dumnezeu și consilieri…

Concert caritabil

Culorile toamnei (21)